Premium
Înalta Curte de Casație și Justiție a tras la sorți noile completuri de 5 judecători, în urma decizei CCR prin care s-a constatat că instanţa a aplicat greşit, timp de patru ani, prevederile privind compunerea completurilor. ÎCCJ obişnuia să tragă la sorţi doar patru membri ai completurilor de 5 judecători, iar preşedintele completului era stabilit direct dintre preşedintele ÎCCJ, vicepreşedintele ÎCCJ sau şeful secţiei penale. CCR a stabilit că, aşa cum prevede art. 32 din Legea 304/2004, toţi cei cinci judecători trebuie desemnaţj prin tragere la sorţi.
"Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a proceda de îndată la desemnarea prin tragere la sorți a tuturor membrilor Completurilor de 5 judecători, cu respectarea art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.207/2018", se arată în decizia CCR.
Problema este că orice decizie CCR devine obligatorie din momentul publicării în Monitorul Oficial. ÎCCJ nu a mai aşteptat publicarea deciziei şi a motivării în Monitorul Oficial, ci a considerat că trebuie să ia "de îndată" măsuri reparatorii. Pentru comparaţie, decizia CCR în cazul cererii de revocare a şefei DNA a fost pusă în aplicare la o lună după publicarea în Monitorul Oficial, deşi conţinea aceeaşi abordare imperativă, iar Parlamentul pune proiectele de lege în acord cu deciziile CCR doar după publicarea acestora în M.O.
De ce ar trebui așteaptată motivarea deciziei? Pentru că decizia a arătat doar că procedura existentă este una greșită și că nu trebuie continuată, dar nu cuprinde și calea de urmat. Calea de urmat pentru a repara ceea ce a fost greșit va fi cuprinsă negreșit în motivarea deciziei, motivare care este parte integrantă a deciziei și se publică împreună în Monitorul Oficial. S-ar putea de exemplu că în motivare să se spună că vor trebui trași la sorți doar cei care nu au fost trași la sorți și completurile să își continue activitatea. Posibil să nu fie așa... dar acest lucru nu se poate afla decât din motivarea care va fi emisă de plenul Curții Constituționale.
Autorităţile publice implicate în conflict se conformează celor statuate de Curte, în considerarea caracterului general-obligatoriu al deciziilor pe care aceasta le pronunţă, potrivit art.147 alin.(4) din Constituţie. Graba ÎCCJ de a-şi repara eroarea ar putea genera însă alte probleme. Fără o decizie în Monitorul Oficial, reconfigurarea completurilor ar putea fi considerată nejustificată şi nelegală. Compunerea nelegală a completurilor este cauză de nulitate absolută a deciziilor luate de acestea. În apărarea ÎCCJ, se poate considera că instituţia a luat la cunoştinţă de interpretarea eronată a legii şi a procedat la aplicarea corectă independent de decizia CCR.
De altfel, Liviu Dragnea a speculat rapid această "portiţă" şi a contestat oficial procedura. Unul dintre argumentele folosite este acela că decizia CCR ar face obligatorie, în acest moment, doar tragerea la sorţi a preşedinţilor de completuri, ceilalţi patru judecători fiind deja desemnaţi cu respectarea art. 32 din Legea 304/2004. În această interpretare, tragerea la sorţi a întregilor completuri în acest moment ar fi contrară alin. (1) al articolului 32, care spune că tragerea la sorţi se face la începutul fiecărui an. Ambele interpretări (reconfigurarea întregului complet sau doar tragerea la sorţi a preşedintelui) au sens din punct de vedere logic şi juridic, oricare dintre ele s-ar putea găsi în motivarea deciziei CCR, astfel că ÎCCJ ar fi trebuit să aştepte motivarea documentului în Monitorul Oficial.
O altă posibilă problemă în formarea completurilor de 5 judecători de la ÎCCJ este stabilirea, prin Regulamentul ÎCCJ, că judecătorii care au făcut parte într-un an dintr-un complet de 5 nu mai pot participa la tragerea la sorţi pentru anul următor. Cum legea nu prevede asemenea restricţii, a fost generată o situaţie în care un regulament adaugă în mod nepermis la lege.
Astfel, deşi ÎCCJ poate invoca nevoia depăşirii unui blocaj pentru graba de a reconfigura completurile, acest gest ar putea genera un efect contrar. În loc ca procesele să continue cu noile completuri, motivarea CCR ar putea obliga ÎCCJ să efectueze o nouă tragere la sorţi, ceea ce ar prelungi blocajul instituţional şi deznodământul final în câteva dosare de răsunet.
