Juncker îsi prezintă astăzi principalul proiect al mandatului său

Postulatul care sta la baza proiectului este ca slabiciunea investitiilor în Europa, al caror nivel ramâne inferior cu 15% celui din 2007, a împiedicat iesirea din criza. Or, în pofida lichiditatilor abundente în economie, investitiile private ramân insuficiente, în timp ce investitiile publice sunt limitate de absenta spatiului bugetar al statelor.

Planul urmeaza a fi dezvaluit miercuri dimineata de catre Jean-Claude Juncker în fata Parlamentului European, înainte de a fi introdus pe ordinea de zi a summit-ului european din 18-19 decembrie la Bruxelles. Detaliile sunt foarte asteptate, începând cu dozarea între finantarea publica si cea privata, consecintele asupra finantelor statelor, atractivitatea dispozitivului si, deci, sansele sale de reusita.

'Ma tem ca acest plan se va dovedi dezamagitor', declara recent ministrul francez al economiei, Emmanuel Macron, rezumând: 'Avem nevoie cu adevarat de bani si avem nevoie sa-i utilizam în mod efectiv'.

Comisarul european al problemelor economice, Pierre Moscovici, insistase asupra necesitatii de a se mobiliza noi resurse. În caz contrar, 'acesta va aparea ca un truc, ca o reciclare, deci va fi un esec'. El ar fi dorit un mecanism 'curajos' si 'inovator'

Dispozitivul, care se bazeaza pe ingineria financiara, este complex.

Pilotarea acestui plan, prevazut pe trei ani, va fi asigurata de Banca Europeana a Investitiilor (BEI), bratul financiar al UE. BEI este reputata pentru soliditatea sa financiara, dar tocmai din aceasta cauza alegerile sale sunt considerate precaute.

Solutia gasita de Comisia Europeana consta în a-i încredinta gestiunea unui nou Fond european pentru investitii strategice (FEIS), care va sustine proiecte mai riscante decât cele pe care le finanteaza de obicei.

Fondul va fi dotat cu 16 miliarde de euro, garantie provenind din bugetul UE, din care jumatate este constituita din resurse bugetare existente. Daca i se vor adauga 5 miliarde de euro ale BEI, fondul va creste la 21 de miliarde.

Suma pare modesta fata de ambitia afisata, dar ea corespunde unui pariu: ea trebuie sa joace rolul unui 'amortizor de risc' care sa atraga, oferindu-le o garantie solida, resurse private care în prezent nu sunt investite în economia reala.

Printr-un efect multiplicator cu 15, calificat drept 'prudent' de Bruxelles, aceasta suma de plecare ar urma sa permita mobilizarea în total a 315 miliarde de euro, potrivit Comisiei.

Proiectele financiare vor fi alese dintr-o lista propusa de statele membre, dar nu va exista o 'cota de stat', subliniaza o sursa europeana. Un comitet de experti va face trierea, în functie de pertinenta proiectelor.

Infrastructurile strategice, precum cea numerica si energia, dar si transporturile, educatia, cercetarea si inovatia vor fi sectoarele privilegiate. O parte a dispozitivului, la nivelul a 75 de miliarde de euro, va fi rezervata întreprinderilor mici si mijlocii, care au întâmpinat dificultati uneori în gasirea surselor de finantare.

Planul prevede si posibilitatea altor contributii, în special din partea statelor, dar nu le constrânge s-o faca pentru a da asigurari astfel acelor tari care, ca Germania, sunt reticente în fata cheltuielilor publice. În schimb, pentru a nu descuraja tarile care ar alege sa contribuie, sumele pe care le vor varsa acestea nu vor fi contabilizate în deficitul si în datoria lor.

Comisia estimeaza ca planul de investitii ar putea adauga între 330 si 410 miliarde de euro PIB-ului european, si ar crea între 1 si 1,3 milioane de locuri de munca în urmatorii trei ani.

Ramîne de vazut daca el va reusi sa depaseasca reticentele investitorilor si sa-i convinga pe sceptici: potrivit unei surse europene intervievate de AFP sub acoperirea anonimatului, suma de 315 miliarde de euro pare deja o ipoteza 'prea optimista' pentru ca si coeficientul multiplicator 15 ar fi 'foarte excesiv'.