Premium
Expoziţia "Dumitru Prunariu - primul român în Cosmos" a fost vernisată sâmbătă dimineaţă la Muzeul Militar Naţional "Regele Ferdinand I" în prezenţa lui Dumitru Prunariu şi a directorului muzeului, locotenent-colonel Radu Riti, conform agerpres
General-locotenent (r) inginer Dumitru Prunariu a afirmat că zborul său în spaţiul cosmic a fost "o aventură umană, o aventură ştiinţifică" şi a marcat trecerea României "de la o ţară cu preocupări cosmice, la o ţară deja cu activităţi ştiinţifice dezvoltate".
"Daţi-mi voie să afirm de la bun început că relaţia mea cu Muzeul Militar Naţional este veche, de când m-am întors din spaţiul cosmic, este fructuoasă, este de succes şi întotdeauna muzeul a fost alături de evenimentele marcante legate inclusiv de zborul meu cosmic. A fost o aventură umană, o aventură ştiinţifică care s-a petrecut acum 40 de ani, care a durat aproape opt zile, care a marcat trecerea României de la o ţară cu preocupări cosmice la o ţară deja cu activităţi ştiinţifice dezvoltate, cu activităţi industriale legate de crearea de aparatură şi echipamente pentru ştiinţă utilizate în spaţiul cosmic, la o ţară care are deja un reprezentant propriu care a efectuat experimente în spaţiul cosmic", a explicat Dumitru Prunariu.
El a amintit că în prezent numărul cosmonauţilor şi astronauţilor din toată lumea nu este mare - 566 - deoarece tehnologiile necesare zborului în spaţiu sunt extrem de costisitoare.
"Acum sunt exact 566 de astronauţi şi cosmonauţi în toată lumea. Acum 40 de ani am fost al 103-lea. Numărul lor nu este mare. Nu este mare nu pentru că nu s-ar găsi tineri care să fie bine pregătiţi, să fie pregătibili pentru zborul cosmic, să stăpânească tehnologii complexe, ci pentru că domeniul cosmic este un domeniu extrem de costisitor, iar în spaţiul cosmic pot lansa oameni doar trei naţiuni acum - ruşii, americanii şi chinezii. Europa nu are mijloace proprii pentru a trimite oameni în spaţiul cosmic, de aceea se bazează pe acordul internaţionale, pe acorduri care le-a avut de la bun început cu Federaţia Rusă, cu Statele Unite ale Americii, iar mai nou s-au încheiat la nivel european acorduri de cooperare cu China şi o parte din astronauţii europeni învaţă deja, de câţiva ani, limba chineză", a mai spus Prunariu.
În cadrul evenimentului, directorului muzeului militar i-a oferit lui Dumitru Prunariu placheta de onoare a Muzeului Militar Naţional şi fanionul care fac parte din însemnele de onoare ale Armatei României prezentate de fiecare unitate în parte.
De asemenea, din partea Asociaţiei Cadrelor Militare din Rezervă şi Retragere "Sublocotenent Ecaterina Teodoroiu", căpitanul Elena Coşofreţ i-a fost oferit titlul de Membru de onoare al asociaţiei.
Colonel (r) Natalia Damian, în numele Asociaţiei Cadrelor Militare Femei, l-a anunţat pe Dumitru Prunariu că, având în vedere aniversarea celor 40 de ani de la primul zbor al unui român în spaţiu, a propus Primăriei General a Municipiului Bucureşti să-i acorde titlul de Cetăţean de Onoare al Bucureştiului.
Dumitru Prunariu a oferit Muzeului Militar Naţional medalia aniversară care a fost bătută de Monetăria Statului cu ocazia aniversării.
"Pe o parte este emblema Fundaţiei Cosmonaut Dumitru Dorin Prunariu, pe cealaltă este logo-ul aniversar pe care scrie că sunt 40 de ani de la zborul cosmic pe care l-am efectuat", a precizat Prunariu.
În cadrul expoziţiei "Dumitru Prunariu - primul român în Cosmos", care va fi deschisă până pe 31 decembrie, pot fi văzute, printre altele, costumul utilizat de Dumitru Prunariu la bordul staţiei orbitale Salyut 6, costumul impermeabil de amerizare, costumul de cosmonaut utilizat în zborul spaţial, o instalaţie de hidratare folosită la bordul staţiei orbitale, raţii de mâncare din trusa de supravieţuire, obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte purtate la bordul staţiei, obiecte de supravieţuire într-o zonă cu temperatură scăzută.
