Premium
Volumul pleacă de la premisa că, în general, nu suntem capabili să înțelegem lumea în care trăim și reușește să identifice problemele cheie cu care se confruntă azi omenirea, să investigheze cauze, să ofere interpretări inedite, să propună soluții, să lase deschise întrebări și posibilități.
Yuval Noah Harari este un istoric israelian, profesor la Hebrew University din Ierusalim și autor al mai multor cărți ajunse foarte repede bestselleruri. Unele dintre ele au apărut și în românește, publicate de aceeași editură Polirom. În „Sapiens” Yuval Noah Harari a explorat trecutul. În „Homo deus” - a explorat viitorul. În „21 de lecţii”, cartea de față, explorează prezentul. O spune limpede chiar autorul în Introducere. „Într-o lume inundată de informații irelevante, claritatea înseamnă putere (…) În calitate de istoric, nu le pot oferi oamenilor mâncare sau haine – dar pot încerca să le ofer puțină claritate.”, potrivit Mediafax.ro.
Citește și: SRI a început căutările: Distribuiți dacă bănuiți pe cineva
Scriu editorii: „În locul mai vechii cenzuri care presupunea blocarea fluxului de informaţii, astăzi oamenii sunt asaltaţi cu dezinformări şi lucruri care să le distragă atenţia. 21 de lecţii pentru secolul XXI face lumină în privinţa unora dintre cele mai presante probleme de pe agenda globală actuală. Cum facem faţă epidemiei de ştiri false? Mai sunt relevante naţiunile şi religiile? Ce ar trebui să-i învăţăm pe copiii noştri? De ce trece democraţia liberală printr-o criză? Este iminent un nou război mondial? Ce înseamnă ascensiunea lui Donald Trump? Ce civilizaţie domină lumea – Occidentul, China, islamul? Europa ar trebui să-şi deschidă porţile imigranţilor? Poate naţionalismul să rezolve problemele legate de inegalitate şi de schimbarea climatică? Ce ar trebui să facem în privinţa terorismului?”
Volumul pleacă de la premisa că, în general, nu suntem capabili să înțelegem lumea în care trăim și reușește să identifice problemele cheie cu care se confruntă azi omenirea, să investigheze cauze, să ofere interpretări inedite, să propună soluții, să lase deschise întrebări și posibilități. Cartea este structurată în cinci părți: „Provocarea tehnologică”, „Provocarea politică”, „Disperarea și speranța”, „Adevărul” și „Flexibilitatea”. Aduce în discuție: inteligența artificială, locurile de muncă, naționalismul, dispariția libertății de a alege, dictaturile digitale, inegalitatea, facebook-ul, brexitul, viziunea lui Trump, amenințarea nucleară, provocarea ecologică, provocarea tehnologică, modificările genetice, colapsul biosferei, algoritmii interconectați, religia, imigrația, rasismul, discriminarea culturală, terorismul și multe altele. „O bună parte din carte dezbate neajunsurile viziunii liberale despre lumeși ale sistemului democratic. Asta nu pentru că aș crede că democrația liberală este exclusiv problematică, ci mai curând întrucât, după mine, este cel mai de succes și mai versatil modle politic pe care l-au creat oamenii până acum casă facă față provocărilor lumii moderne.”
„Trăim încă momentul nihilist al dezamăgirii și furiei, după ce oamenii și-au pierdut încrederea în vechile povești, dar înainte să fi îmbrățișat una nouă. Așadar, ce urmează? Primul pas este să ne potolim puțin cu profețiile apocaliptice și să înlocuim panica cu nedumerirea. Panica este o formă de hybris. Este generată de sentimentul arogant că știu încotro se îndreaptă lumea – în jos. Nedumerirea este mai umilă și, drept urmare, oferă o viziune mai clară. (…) Oricărei povești care va încerca să atragă loialitatea omenirii îi va fi testată înainte de toate capacitatea de a face față celor două revoluții – cea din tehnologia informației și cea din biotehnologie. Dacă liberalismul, islamul sau o nouă credință va dori să modeleze lumea anului 2050, vor trebui nu numai să înțeleagă inteligența artificială, algoritmii Big Data și bioingineria, ci și să le încorporeze într-o nouă poveste cu sens”.
