Războiul nu se termină curând - Vicepremierul ucrainean, Irina Vereşciuk, a menţionat că drumul către victorie pentru Ucraina va fi dificil şi îndelungat, sugerând că războiul ar putea să continue mai mult decât se estimează. Ea a respins estimările optimiste precum "două-trei săptămâni", "până la sfârşitul anului" sau "primăvara viitoare" într-o postare pe Telegram.
STIRIPESURSE.RO vă prezintă mai jos, în format „live text”, principalele știri legate de războiul din Ucraina în timpul zilei de joi, 17 august 2023, pe măsură ce apar.
UPDATE 17 august, ora 21.20: Turcia a transmis un avertisment Rusiei, după raidul care a vizat o navă turcă în Marea Neagră
Administraţia de la Ankara a transmis un avertisment Rusiei, cerându-i să evite noi incidente, după ce o navă comercială turcă a fost vizată de un raid rus în Marea Neagră, în timp ce se îndrepta spre Ucraina.
UPDATE 17 august, ora 19.25: Strategia prin care Rusia îngreunează contraofensiva ucraineană: Kievul, 'hăituit' la el acasă
Piloții ucraineni trebuie să navigheze constant între zeci de baze aeriene și aeroporturi civile din cauza atacurilor frecvente ale Rusiei adânc în Ucraina, informează Financial Times.
UPDATE 17 august, ora 19.21: Stoltenberg reafirmă poziţia privind Ucraina, după ce un oficial NATO a admis "o greşeală"
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a susţinut, joi, că Ucraina va decide condiţiile unui eventual acord de pace cu Rusia, reafirmând poziţia Alianţei Nord-Atlantice după ce un colaborator a admis că a făcut "o greşeală" prin afirmaţii care sugerau cedări teritoriale, relatează Mediafax.
"Ucrainenii sunt singurii care pot decide ce condiţii sunt necesare pentru negocieri, singurii care pot decide la masa negocierilor care este o soluţie acceptabilă", a declarat Jens Stoltenberg, citat de agenţia Reuters, într-o conferinţă organizată în oraşul norvegian Arendal.
Jens Stoltenberg a subliniat că mesajul unui colaborator al său, Stian Jenssen, este că NATO menţine susţinerea pentru Ucraina. "Mesajul său, care este şi mesajul meu principal, mesajul central al NATO este că poziţia Alianţei Nord-Atlantice este neschimbată - susţinem Ucraina", a insistat Stoltenberg.
Stian Jenssen, şeful de cabinet al secretarului general NATO, a sugerat marţi că Ucraina ar trebui să cedeze teritorii în cadrul unui eventual acord de pace cu Rusia şi potenţialei admiteri în Alianţa Nord-Atlantică. "Cred că o soluţie ar fi ca Ucraina să cedeze teritorii şi să primească în schimb admiterea în NATO", afirmase Stian Jenssen într-un interviu acordat publicaţiei norvegiene VG, subliniind însă că termenii vor fi stabiliţi de Kiev. Ulterior, oficialul NATO a revenit asupra afirmaţiilor, sugerând că a fost o eroare de exprimare. "Declaraţia mea se înscrie într-o discuţie mai amplă despre posibile scenarii pentru Ucraina, nu ar fi trebuit să o spun în acel mod, a fost o greşeală", a subliniat el, potrivit postului de televiziune CNBC.
Administraţia de la Kiev a prezentat în ultimele luni o serie de condiţii privind eventuala iniţiere a negocierilor de pace cu Rusia. Printre condiţiile esenţiale se numără restabilirea integrităţii teritoriale a Ucrainei şi retragerea în totalitate a trupelor ruse. Kievul vrea constituirea unui tribunal care să judece crimele de război atribuite forţelor militare ruse, garantarea securităţii centralelor nucleare şi garanţii de securitate suplimentare în spaţiul euro-atlantic.
La rândul său, Rusia susţine că este dispusă la negocieri de pace, dar cere Kievului să recunoască "noile realităţi teritoriale", o referire la teritoriile ocupate de forţele militare ruse.
UPDATE 17 august, ora 19.20: Regimentul Azov a fost reconstituit şi operează în Doneţk, anunţă şeful Gărzii Naţionale ucrainene
Regimentul Azov a fost reconstituit şi se află pe teren, în regiunea Doneţk, anunţă comandantul Gărzii Naţionale ucrainene, colonelul Nikolai Urşalovici la postul RBC Ucraina, relatează Le Monde, informează News.ro.
”Legendarul Regiment Azov a fost reconstituit”, a anunţat Urşalovici.
Regimentul Azov ”şi-a început misiunile de luptă în zona de pădure Serebrianka, în Doneşk, a anunţat el.
Combatanţii Azov ”îşi apără strălucit liniile şi provoacă pierderi semnificative inamicului atît ca oameni, cât şi echipament”, a subliniat colonelul.
Combatanţii din Regimentul Azov au fost asediaţi la Oţelăria Azovstal, la Mariupol, timp de aproape două luni, în primăvara lui 2022.
La jumătatea lui mai, apărătorii oţelăriei s-au predat, la ordinul Kievului, şi au fost luaţi prizonieri de către ruşi.
În septembrie, prizonieri de după asediul de la Azovstal, inclusiv comandantul Regimentului Azov Denîs Prokopenko, au au fost trimişi în Turcia, în cadrul unui schimb de prizonieri.
Ei erau obligaţi să rămână în Turcia până la sfârşitul războiului.
Însă comandanţii Azov s-au întors în Ucraina în iulie, împreună cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Denîs Prokopensko s-a întâlnit cu comabdanţi din regiment la jumătatea lui iulie, iar serviciul de presă al Regimentului Azov a confirmat că acesta urma să-şi reia funcţia în cadrul regimentului.
Anunţul colonelului Urşalovici este o confirmare a unor informaţii reperate şi partajate de către bloggeri militari în decembrie 2022.
UPDATE 17 august, ora 19.19: Generalul rus Ghenadi Jidko, un fost comandant al operaţiunilor în Războiul din Ucraina, moare la vârsta de 58 de ani
Generalul rus de armată Ghenadi Jidko - un fost comandant în Războiul rus din Ucraina în 2022 - a murit la vârsta de 58 de ani ”în urma unei boli îndelungate”, potrivit agenţiei oficiale ruse de presă Tass, relatează CNN, inforemază News.ro.
Jidko a fost comandantul Districtului Militar de Est în perioada mai-octombrie 2022.
El a fost comandantul teatrului de război în Ucraina în timpul ofensivei de la Lîsîceansk şi Severodoneţk, în vara lui 2022.
Moartea generalului a fost anunţată într-o postare pe Telegram de către guvernatorul regiunii Habarovsk, Mihail Degtîarev.
”Am fost norocos să-l cunosc pe acest om, foarte atent la nevoile simplului soldat şi foarte exigent la serviciu. Aceşti comandanţi se numesc comandanţi”, a scris el.
Moartea lui Jidko nu a fost anunţată în mod oficial.
În biografia generalului pe care o publică, Tass nu menţionează perioada în care a fost comandant în Ucraina.
El a preluat comanda forţelor ruse în Ucraina după ce Moscova şi-a abandonat tentativa eşuată de a cuceri Kievul în primăvara lui 2022, scria în mai 2022 Conflict Intelligence Team (CIT).
Numirea sa nu a fost niciodată confirmată în mod oficial, dar în iunie 2022 Jidko a apărut lângă ministrul rus al Apărării Serghei Şoigu în timpul unei vizite a forţelor desfăşurate în Ucraina, care părea să-i confirme funcţia.
Institute for the Study of War (ISW) cu sediul la Washington scria la acea vreme că numirea lui Jidko era o ”măsură drastică”, în contextul în care generalul era un ofiţer ”politic” ci nu un comandant de unitate însărcinat cu conducerea trupelor.
El a fost anterior şeful Direcţeii Militaro-Politice Principale a Forţelor Armate ruse, un organism însărcinat cu îndoctrinarea ideologică şi morală a armatei ruse.
El era totodată adjunctul ministrului rus al Apărării.
Tass scrie că Jidko a fost anterior şeful Statului Major al Forţelor Armate ruse în Siria, o funcţie pentru care a fost decorat cu titlul de Erou al Federaţiei Ruse, cea mai înaltă distrincţie onorifică a Fedetraţiei ruse.
Potrivit ISW, Jidko a fost demis din funcţia de comandant al teatrului de război şi de comandant al Districtului Militar de Est în octombrie, după eliberarea rapidă a teritoriului regiunii ucrainene Harkov într-o contraofensivă-fulger ucraineană.
Ministerul rus al Apărării l-a numit pe generalul Serghei Surovikin în funcţia de comandant al operaţiunilor în Războiul din Ucraina în octombrie 2022.
Surovikin nu a mai fost văzut în public după refebiunea militară efemeră a grupării paramilitare ruse Wagner, la sfârşitul lui iunie.
UPDATE 17 august, ora 17.35: Surpriză totală - Mercenarii Wagner spun că așteaptă un singur lucru: `ordinul de a lua cu asalt Kievul`
Bluf sau nu? Luptători Wagner prezenți în Rusia afirmă pe Telegram că se pregătesc să ia cu asalt capitala ucraineană.
UPDATE 17 august, ora 17.22: Sute de ucraineni au fugit în România din cauza mobilizării
Sute de ucraineni, de vârstă militară, au trecut ilegal granița în România după izbucnirea ostilităților din Ucraina pentru a evita mobilizarea, a anunţat Radio România, relatează Rador. Potrivit datelor Inspectoratului teritorial al poliției de frontieră citate de postul de radio, în perioada 24 februarie 2022 - 15 august 2023, polițiștii de frontieră români au identificat în județul Botoșani (nord-estul României) 451 de persoane sosite ilegal din Ucraina. Numai în acest an au fost înregistrate aici 190 de astfel de persoane. Ucrainenii fie au trecut ilegal granițele României și Republicii Moldova, fie au ajuns în România, dând mită vameșilor și grănicerilor ucraineni. Reprezentantul Inspectoratului Teritorial, Minodora Răcnea, a declarat că ucrainenii au cerut azil în România, deoarece au ajuns din zona de conflict. Polițiștii de frontieră au sesizat Inspectoratul General pentru Imigrări în legătură cu aceste persoane și le-au cazat temporar într-un centrul regional pentru solicitanți de azil din Rădăuți. Radio România amintește că după introducerea legii marțiale în Ucraina, ucrainenii cu vârste cuprinse între 18-60 de ani nu mai au dreptul să părăsească țara, întrucât, în caz de necesitate, ar putea fi chemați la îndeplinirea serviciului militar
UPDATE 17 august, ora 15.45: Avioane de vânătoare 'practic invizibile' - O vopsea secretă va fi aplicată pe F-35A în urma unui proiect australian
Guvernul australian va construi o instalație de camuflare pentru avioanele de luptă F-35A.
UPDATE 17 august, ora 15.25: O flotă militară unită din Bulgaria, Turcia și România ar putea opri Rusia la Marea Neagră
Bulgaria, Turcia și România să își unească forțele navale într-o flotă comună a NATO la Marea Neagră. Scopul este de a contracara Rusia, care este în prezent stăpânul suveran al mării
UPDATE 17 august, ora 14.28: Kievul s-a resemnat: 'Este deja evident că nu vom putea apăra Ucraina cu avioane de luptă F-16 în această toamnă şi iarnă'
Ucraina nu va putea opera în acest an avioane de luptă F-16 construite în SUA, a declarat miercuri seara, la televiziunea naţională, purtătorul de cuvânt al forţelor aeriene, Iuri Ihnat, relatează Reuters, conform news.ro.
UPDATE 17 august, ora 10.18: Trupele ucrainene avansează în timp ce Rusia cenzurează imaginile de război (ISW)
Forțele de contraofensivă ucrainene au avansat în regiunile Zaporizhzhia și Donețk, în timp ce guvernul rus a propus interzicerea imaginilor cu activitatea militară rusă, a scris Institutul pentru Studierea Războiului (ISW) în raportul său din 16 august.
UPDATE 17 august, ora 07.25: Presa rusă de opoziție: 3 ziariste aflate pe lista neagră a Kremlinului au fost otrăvite în străinătate
Trei ziariste ruse cunoscute pentru poziţiile lor împotriva autorităţilor de la Moscova ar fi fost otrăvite în Germania, Cehia şi Georgia, potrivit unei investigaţii a presei ruse de opoziţie, preluată de săptămânalul german Der Spiegel, conform Agerpres.
The Insider, publicaţie rusă de investigaţie afiliată opoziţiei şi interzisă în Rusia, dă asigurări că diverşi experţi au confirmat faptele, inclusiv un medic care a ajutat la salvarea vieţii liderului opoziţiei Aleksei Navalnîi, tratat într-un spital din Berlin în 2020 după ce în corpul său au fost găsite urme ale unei neurotoxine din familia Noviciok.
UPDATE 17 august, ora 06.20: Nava de marfă, care s-a expus unui risc major, a părăsit portul ucrainean Odesa și se află acum în largul coastelor României
O navă civilă de marfă a părăsit portul Odesa, în sudul Ucrainei, a anunţat Kievul, în ciuda avertismentelor Rusiei că marina sa ar putea viza navele care folosesc nodurile de export din Marea Neagră, scrie The Guardian, citat de news.ro.
Anunţul ridică spectrul unei confruntări cu navele de război ruseşti, după ce Moscova a renunţat luna trecută la un acord cheie negociat de ONU şi Turcia, care garanta o trecere sigură pentru transporturile de cereale din trei porturi ucrainene.
UPDATE 17 august, ora 05.35: SUA încearcă să negocieze cu Iranul oprirea frunizării de drone militare către Rusia
Statele Unite exercită presiuni asupra Iranului pentru a opri furnizarea de drone de atac Rusiei, în cadrul discuţiilor pentru un acord de reducere a tensiunilor dintre Washington şi Teheran, afirmă oficiali citaţi de cotidianul Financial Times, potrivit Mediafax.
Administraţia preşedintelui Joe Biden a abordat acest subiect în discuţii cu oficiali iranieni în cursul reuniunilor diplomatice desfăşurate în Qatar şi Oman. Potrivit surselor citate, Statele Unite cer Iranului să nu mai vândă Rusiei drone de atac şi nici piese de schimb.
UPDATE 17 august, ora 04.35: Rubla rusească nu mai valorează nici măcar un cent. Propagandistul 1 al Kremlinului este furios: 'Lumea râde de noi'
Norocul lui Vladimir Putin s-ar putea să fie pe terminate acum că rubla a scăzut sub un cent, înregistrând cel mai mic nivel în raport cu dolarul din primele zile ale războiului din Ucraina, scrie Fortune.
Președintele rus, care s-a confruntat cu o tentativă de lovitură de stat în iunie, putea până nu demult să se folosească de rezistența monedei rusești în fața sancțiunilor internaționale drept o victorie de propagandă prin care arăta lumii cât de ineficiente erau măsurile impuse de Occident.
UPDATE 17 august, ora 01.30: Blocaj total pentru Ucraina: băncile britanice închid conturile care tranzacționează cu Kievul (Politico)
Băncile britanice blochează în mod forțat conturile companiilor din Marea Britanie care tranzacţionează cu Ucraina, informează Politico, relatează potrivit Rador.
După cum informează publicaţia europeană a ziarului Politico, acest lucru este legat de îngrijorările privind utilizarea unor astfel de tranzacții pentru spălarea banilor. "Efectuarea chiar și a unei singure tranzacții cu Ucraina poate duce la închiderea conturilor. Băncile refuză chiar să deschidă conturi dacă firmele au în vedere orice formă de comerț cu Ucraina" - se afirmă în scrisoarea co-președintelui Camerei de Comerț Britanico-Ucrainene (British Ukrainian Chamber of Commerce - BUCC), Bate Toms, adresată secretarului economic de pe lângă Trezoreria britanică, Andrew Griffith, citată de publicaţia Politico.
Comentează