Premium
Rușii lansează un nou atac masiv asupra Kievului folosind drone kamikaze iraniene. Autoritățile ucrainene raportează că "îngerii păzitori" ai armatei au reușit să apere orașul, distrugând toate dronele inamice. În plus, cancelaria lui Volodimir Zelenski confirmă oficial că forțele ucrainene au declanșat deja o contraofensivă de câteva zile, subliniind că acțiunile militare nu se limitează doar la Belgorod, ci vor viza și Crimeea. STIRIPESURSE.RO vă prezintă mai jos, în format „live text”, principalele știri legate de război în timpul zilei de vineri, 26 mai 2023, pe măsură ce apar.
UPDATE 26 mai, ora 22.25: Olaf Scholz afirmă că forţele ucrainene folosesc armament german doar pe teritoriul Ucrainei
Cancelarul german, Olaf Scholz, a afirmat, vineri, că Ucraina utilizează doar pe teritoriul ucrainean armamentul furnizat de Germania pentru respingerea invaziei militare ruse, informează Mediafax.
"Rusia a atacat Ucraina, de aceea Ucraina trebuie să se poată apăra. Este clar că armele furnizate de noi sunt folosite doar pe teritoriul ucrainean", a declarat Olaf Scholz, potrivit site-ul Tagesschau.de, în cursul unei vizite în Estonia.
La începutul anului, Olaf Scholz a declarat că a ajuns la un "consens" cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, asupra obligaţiei ca armamentul furnizat să fie folosit doar pe teritoriul Ucrainei, nu şi în Rusia.
Moscova a denunţat atacurile forţelor militare ucrainene asupra unor obiective de pe teritoriul rus. Combatanţi pro-ucraineni au pătruns în urmă cu câteva zile pe teritoriul Rusiei, în regiunea Belgorod, situată la frontiera cu Ucraina. Kievul a negat orice implicare în această incursiune, susţinând că sunt grupuri insurgente ruse care se opun Administraţiei de la Moscova. Un civil rus a fost ucis, iar alţi 13 au fost răniţi în urma atacurilor comise de grupul pro-ucrainean în regiunea Belgorod, potrivit autorităţilor ruse.
Statele Unite au cerut de mult timp Ucrainei să nu utilizeze armament american în atacuri comise pe teritoriul Rusiei, a afirmat generalul Mark Milley, şeful Statului Major Interarme de la Washington, pe fondul acuzaţiilor formulate de Moscova după incursiunea în regiunea Belgorod. "Regula stabilită cu ucrainenii este să nu utilizeze echipamente furnizate de SUA pentru a comite atacuri în spaţiul geografic al Rusiei", a declarat Milley joi, la finalul reuniunii Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei. Însă Administraţia de la Washington a anunţat că analizează informaţiile despre presupusa utilizare a unor vehicule militare de provenienţă americană în atacuri comise pe teritoriul Rusiei. "Verificăm informaţiile despre posibila utilizare a echipamentelor şi vehiculelor americane. Noi le-am transmis foarte clar ucrainenilor că nu susţinem folosirea de echipamente americane pentru atacuri în interiorul Rusiei", a declarat John Kirby, coordonatorul pentru Comunicare Strategică al Consiliului pentru Securitate Naţională de la Casa Albă.
UPDATE 26 mai, ora 22:23: Ministerul britanic al Apărării: Paramilitarizarea Rusiei s-a accentuat în peninsula Crimeea
În ultimii cel puţin 20 de ani, Rusia a înregistrat o proliferare a grupurilor paramilitare provenite din forţele sale armate regulate, iar tendinţa se accelerează, potrivit Ministerului Apărării al Regatului Unit.
UPDATE 26 mai, ora 21.50: Înalt oficial rus, despre un atac nuclear împotriva SUA: 'Trebuie să punem o amenințare directă. Cel mai aproape e Alaska!'
„Trebuie să amenințăm direct teritoriile Statelor Unite. Cea mai apropiată este Alaska, o putem viza", a spus generalul rus în retragere și adjunctul Dumei de stat din Rusia, Andrei Gurulov, la emisiunea propagandistului Vladimir Solovyov. Oficialul rus a mai susținut că SUA vor pune la dispoziția Kievului focoase nucleare tactice, însă nu a prezentat dovezi în acest sens pentru afirmațiile sale.
UPDATE 26 mai, ora 21.40: China este de acord cu ruperea Ucrainei: Beijingul cere recunoașterea noilor zone ocupate de Rusia în Ucraina (surse WSJ)
Emisarul chinez, Li Hui, i-a îndemnat pe liderii europeni să îşi afirme autonomia şi a cerut armistiţiu imediat în Ucraina, prin menţinerea prezenţei ruse asupra zonelor ocupate, afirmă surse citate de publicaţia The Wall Street Journal.
UPDATE 26 mai, ora 21.30: Apariție de senzație a șefului armatei ucrainene dat ca mort de ruși: Cu siguranță, vom câștiga. Şi nu doar astăzi, ci întotdeauna
Şeful armatei ucrainene le transmite "salutări" propagandiştilor ruşi, care dezinformează susţinând că a fost rănit, relatează Korespondent.
UPDATE 26 mai, ora 20.50: Papa: „Este nevoie de un dialog între Rusia și Ucraina”
Papa Francisc vede calea spre pace în conversația dintre Rusia și Ucraina. Papa a declarat pentru postul de televiziune Telemundo din Florida: "Numai atunci când cei doi vorbesc între ei, fie direct, fie prin intermediari, poate exista pace". Interviul a fost înregistrat joi după-amiază la Roma, chiar înainte ca Papa să anuleze toate vizitele la Vatican, vineri, din cauza febrei sale.
Întrebat dacă Rusia trebuie mai întâi să părăsească toate teritoriile ucrainene ca o condiție prealabilă pentru pace, Papa spune că acestea sunt probleme politice. Dar fără o conversație, nu poate exista pace. Ucrainenii nu visează la negocieri în acest moment, deoarece sunt foarte puternici cu sprijinul SUA și al UE.
UPDATE 26 mai, ora 19.30: Ecuația războiului se schimbă radical! Rusia acuză SUA: Washingtonul a 'aprobat atacuri ucrainene pe teritoriul rus!'
Administraţia de la Moscova a convocat, vineri, diplomaţi de rang înalt ai Ambasadei americane din Rusia pentru a denunţa afirmaţii ale lui Jake Sullivan, consilierul pentru Securitate Naţională al preşedintelui Joe Biden, considerate încurajări ale atacurilor pe teritoriul rus.
UPDATE 26 mai, ora 19.22: Berlinul îi cere lui Li Hui ca Beijingul să exercite presiuni asupra Rusiei să-şi retragă trupele din Ucraina
Guvernul german îi cere emisarului chinez Li Hui ”să exercite presiuni” asupra Rusiei pentru ca aceasta să-şi retragă trupele din Ucraina, anunţă vineri un purtător de cuvânt al Ministerului german de externe, Christian Wagner, relatează AFP, informează News.ro.
Emisarul chinez, care se află de o săptămână într-un turneu european şi care era aşteptat vineri la Moscova, a fost primit miercuri la Berlin de către secretarul de stat Andreas Michaelis.
”Discuţii despre războiul de agresiune rus împotriva Ucrainei s-a aflat în centrul acestei întâlniri intensive”, a anunţat într-o conferinţă de presă obişnuită Christian Wagner.
”China, în calitate de mebru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, are responsabilitatea specială de a juca un rol constructiv în favoarea păcii şi securităţii în lume”, a subliniat el.
Berlinul ”va susţine Ucraina atât timp cât va fi necesar” împotriva Rusiei, a dat el asigurări.
”Germania a cerut Chinei să exercite presiuni asupra Rusiei, pentru ca ea să-şi înceteze imediat atacul şi să se retragă complet din Ucraina”, a subliniat purtătorul de cuvânt al Ministerului german de Externe.
”China trebuie să-şi folosească toată influenţa asupra Rusiei pentru a pune capăt retoricii sale nucleare iresponsabile şi să împiedice orice escaladare”, a îndemnat Christian Wagner.
”Secretarul de stat (german Andreas Michaelis) şi-a exprimat aşteptarea ca Chna să desemneze şi să condamne în mod clar agresiunea Rusiei şi să se abţină să susţină (livrări de) armament”, a subliniat Christian Wagner.
”Cele două părţi au convenit să continue să discute despre războiul de agresiune rus împotriva Ucrainei”, a mai anunţat el.
Li Hui, cvare a fost ambasadorul Chinei în Rusia, efectuează un turneu în Europa de o săptămână.
El a vizitat timp de două zile Kievul, timp de o zi a efectuat o vizită în Polonia, marţi a efectuat o vizită în Franţa, miercuri în Germania, iar vineri Rusia.
UPDATE 26 mai, ora 19.20: Ţările de Jos 'iau în considerare în mod serios' să trimită avioane F-16 Ucrainei
Ţările de Jos 'iau în considerare în mod serios' să trimită avioane de luptă F-16 Ucrainei, dar nu au luat încă o decizie finală, a declarat vineri prim-ministrul Mark Rutte, transmite Reuters, informează Agerpres.
În cursul săptămânii, Ţările de Jos afirmaseră că vor să înceapă cât mai curând posibil antrenamentul piloţilor ucraineni pe F-16.
Întrebat dacă ţara sa va trimite avioane F-16 Ucrainei, Rutte a răspuns într-o conferinţă de presă că decizia finală nu a fost luată, dar a adăugat că, 'dacă începi să antrenezi, este evident că este ceva ce iei în considerare în mod serios'.
O decizie de trimitere de avioane F-16 depinde de aprobarea din partea Statele Unite, a spus Rutte, potrivit căruia ţara sa ar avea, potenţial, avioane de luptă pe care să le doneze întrucât în prezent îşi retrage treptat din uz aparatele F-16.
Potrivit datelor de la Ministerul Apărării, Ţările de Jos au în prezent 24 de avioane F-16 operaţionale care vor fi scoase din uz până la mijlocul lui 2024. Alte 18 aparate sunt acum disponibile la vânzare, pentru 12 dintre acestea fiind deja găsit un cumpărător interesat.
Vinerea trecută, preşedintele american Joe Biden a dat undă verde programelor de antrenament al piloţilor ucraineni pe F-16, iar omologul său ucrainean Volodimir Zelenski i-a dat asigurări că avioanele nu vor intra pe teritoriul Federaţiei Ruse.
Occidentul afirmă că vrea să ajute Ucraina să învingă Rusia, dar a insistat în mod repetat că nu doreşte să declanşeze o confruntare directă între NATO şi Rusia.
UPDATE 26 mai, ora 19.15: Serghei Lavrov: Rusia vede ''obstacole serioase'' în calea păcii în Ucraina!
Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a declarat vineri că vede "obstacole serioase" în ceea ce priveşte căutarea unei soluţii paşnice în Ucraina, în cadrul întâlnirii cu emisarul chinez Li Hui la Moscova, potrivit AFP, informează Agerpres.
În cursul întrevederii, care - potrivit media oficiale ruse a durat o oră şi jumătate, "ministrul rus de externe a reafirmat angajamentul Moscovei în favoarea unei rezolvări politico-diplomatice a conflictului, menţionând în special obstacole serioase create de Ucraina şi de susţinătorii săi occidentali în calea reluării negocierilor de pace", a precizat diplomaţia rusă într-un comunicat de presă.
"Serghei Lavrov şi-a manifestat recunoştinţa faţă de China pentru poziţia sa echilibrată faţă de criza ucraineană şi şi-a exprimat înalta apreciere faţă de dorinţa Beijingului de a juca un rol pozitiv în rezolvarea acesteia', a adăugat MAE rus.
Li Hui, fost ambasador chinez la Moscova timp de zece ani, a fost trimis de Beijing pentru a discuta despre o rezolvare politică a conflictului în Ucraina. De o săptămână, el efectuează un turneu în Europa.
În timpul vizitei sale săptămâna trecută la Kiev, Li Hui a purtat discuţii cu şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, care a insistat pe "respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei".
După aceste discuţii, China a declarat că doreşte "să creeze cel mai mare teren comun pentru rezolvarea crizei ucrainene şi să depună eforturi proprii pentru a pune capăt luptelor şi o încetare a focului şi a restabili pacea cât mai curând posibil".
Kievul a declarat că ministrul său de externe i-a transmis lui Li Hui că nu va accepta nicio propunere care să implice pierderea de teritoriu de către Ucraina sau îngheţarea conflictului.
La Berlin, guvernul german i-a cerut emisarului chinez să "facă presiuni" asupra Rusiei pentru ca aceasta să-şi retragă trupele din Ucraina.
Rusia şi China menţin relaţii strânse, care s-au consolidat pe plan economic şi politic de la declanşarea la 24 februarie 2022 a ofensivei ruse în Ucraina, pe fondul seriei de sancţiuni occidentale ce au lovit economia rusă.
Beijingul nu a condamnat public invazia rusă, iar preşedintele chinez Xi Jinping s-a deplasat în martie la Moscova, acordând astfel un sprijin puternic omologului său rus Vladimir Putin, notează AFP.
China, care a semnat un parteneriat "fără limite" cu Rusia cu mai puţin de trei săptămâni înainte ca Rusia să invadeze Ucraina în februarie 2022, nu numai că s-a abţinut să critice Moscova, dar şi şi-a extins dramatic importurile de energie din Rusia de la începutul războiului, potrivit Reuters.
Beijingul a prezentat un plan în 12 puncte pentru pacea în Ucraina care prevede declararea unei încetări a focului, dar nu stipulează că Rusia ar trebui să se retragă din niciunul din teritoriile pe care le-a ocupat, ceea ce pentru Ucraina este o cerinţă esenţială. Iniţiativa sa a suscitat scepticism în Occident, NATO afirmând că Beijingul nu are credibilitate ca mediator.
În cadrul unei întâlniri cu oficiali ai Uniunii Europene, joi, la Bruxelles, Li a declarat că Beijingul a susţinut întotdeauna o poziţie obiectivă şi justă în problema ucraineană şi a promovat în mod intens discuţiile de pace, potrivit Reuters.
Într-un material publicat vineri, citând sub rezerva anonimatului diplomaţi europeni, Wall Street Journal (WSJ) scrie că reprezentantul special al Chinei pentru afaceri eurasiatice, Li Hui, a invitat ţările europene să-şi declare "autonomia faţă de Statele Unite", să solicite o încetare imediată a focului în Ucraina şi "să lase" Rusiei teritoriile ucrainene ocupate, relatează portalul rus independent Meduza.io.
Potrivit publicaţiei americane, el a îndemnat guvernele europene să considere China drept o alternativă economica la Washington şi a spus că ele ar trebui să acţioneze cât mai rapid posibil pentru a pune capăt conflictului dintre Rusia şi Ucraina, astfel încât acesta să nu se extindă şi mai mult.
Interlocutorii Wall Street Journal au spus că este "încă prea devreme pentru a ignora" eforturile Chinei de a rezolva situaţia din Ucraina. Dar ei au pus la îndoială capacitatea Beijingului de a acţiona ca un "broker onest", având în vedere cât de "strâns" este legat de Moscova.
Oficialii occidentali afirmă că nu cred în posibilitatea păcii până când trupele ruse nu se vor retrage din Ucraina.
"I-am explicat că îngheţarea conflictului nu este în interesul comunităţii internaţionale dacă nu există o retragere a trupelor ruse", a spus unul dintre interlocutorii WSJ.
Oficialii europeni i-au mai transmis emisarului chinez că "Europa nu poate fi separată de America" şi că Europa nu îşi va retrage sprijinul pentru Ucraina, notează Meduza.io.
"Probabil că testeaza unitatea Occidentului şi încearcă să preia iniţiativa", a declarat pentru WSJ unul dintre diplomaţii care a vorbit cu Li Hui.
Potrivit unui alt diplomat, interesele principale ale Chinei sunt probabil ca Rusia să nu piardă războiul şi ca Moscova să nu utilizeze armele nucleare.
UPDATE 26 mai, ora 19.11: Preşedintele Rusiei a confirmat că Moscova e deschisă la dialog în privinţa Ucrainei (REUTERS)
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, într-o convorbire telefonică cu omologul său brazilian, Luiz Inacio Lula da Silva, a confirmat că Rusia este deschisă la dialog în privința Ucrainei, a anunțat vineri Kremlinul, informează Reuters, potrivit Rador. Anterior, Luiz Inacio Lula da Silva a transmis pe Twitter că a reiterat disponibilitatea Braziliei de a discuta cu ambele părți implicate în războiul din Ucraina.
UPDATE 26 mai, ora 19.09: Berlinul vrea să mențină relația cu Kremlinul pe linia de plutire. Olaf Scholz pregătește o discuție cu Vladimir Putin
Cancelarul german, Olaf Scholz, a anunțat într-un interviu acordat pentru cotidianul german "Kölner Stadt-Anzeiger" că intenţionează să aibă o convorbire telefonică „la momentul potrivit” cu preşedintele rus, Vladimir Putin, despre ceea ce se întâmplă în Ucraina.
UPDATE 26 mai, ora 18.30: Franţa a condamnat atacurile Rusiei asupra unui spital din Dnipro, în Ucraina
Franța a condamnat loviturile Rusiei în Ucraina, inclusiv asupra unui spital din Dnipro vineri dimineață, calificându-le drept "crime de război" care "nu pot rămâne nepedepsite", potrivit unui comunicat al Ministerului francez de Externe, relatează CNN, potrivit Rador. Atacurile cu rachete și drone asupra Kievului și a regiunilor ucrainene Harkov și Dnipropetrovsk "au vizat încă o dată în mod deliberat obiective civile, încălcând în mod flagrant dreptul umanitar internațional", a declarat ministerul". Cel puțin două persoane au murit și cel puțin 30 de persoane, inclusiv doi copii, se numără printre răniți, potrivit șefului administrației militare din regiunea Dnipropetrovsk. Salvatorii caută supraviețuitori printre dărâmăturile unei clinici. Oficialii au declarat că autoritățile nu reușesc încă să ajungă la trei persoane care s-ar fi aflat în unitate în momentul atacului.
UPDATE 26 mai, ora 18.27: Un judecător ucrainean, arestat cu privire la răsturnarea şi uciderea unui militar în vârstă de 23 de ani, la Kiev
Un judecător a fost arestat vineri de către autorităţile ucrainene, suspectat de răsturnarea şi uciderea unui militar, într-un punct de trecere, la Kiev, în timp ce conducerea în stare de ebrietate, relatează AFP.
Biroul ucrainean de anchetă anunţă că anchetează circumstanţele acestei morţi.
El evocă o încălcare a regulilor privind securitatea rutieră, o infracţiune care se pedepseşte cu până la şase ani de închisoare.
Suspectul este un judecător de la un tribunal al districtului Kiev.
Militarul ucis era în vârstă de 23 de ani, potrivit biroului.
Incidentul a avut loc către miezul nopţii de joi spre vineri - când începe o interdicţie de circulaţie pe timpul nopţii la Kiev -, precizează sursa citată.
Biroul de anchetă a publicat imagini în care apar o maşină cu capota tamponată şi parbrizul parţial spart şi cadavrul unui bărbat care zace pe drum într-o baltă de sânge.
UPDATE 26 mai, ora 17.35: Kissinger, despre războiul din Ucraina: `Nu cred că totul este vina lui Putin`
Fostul secretar de stat al Statelor Unite consideră o greșeală mandatul de arestare al Curții Penale Internaționale pe numele președintelui Rusiei.
UPDATE 26 mai, ora 16.30: Răsturnare de situație: momentul în care este lovită nava rusească 'Ivan Khurs', în Marea Neagră
Nava rusească de recunoaştere ”Ivan Khurs” pare să fi fost lovită de o navă de suprafaţă fără pilot în Marea Neagră, arată un nou material video, care contrazice afirmaţiile Moscovei, care a susţinut că a reuşit să dejoace atacul ucrainean.
UPDATE 26 mai, ora 16.17: Armistițiile Rusia - Ucraina vor fi de scurtă durată: Medvedev anunță că războiul va dura zeci de ani
Fostul preşedinte şi premier rus Dmitri Medvedev, văzut ca unul dintre cei mai fideli aliaţi ai lui Vladimir Putin, a declarat că războiul din Ucraina ar putea dura zeci de ani, cu perioade lungi de lupte întrerupte de armistiţii, a relatat joi agenţia rusă de presă RIA, citată de Reuters.
UPDATE 26 mai, ora 16.15: Ministerul rus al Apărării a transmis vineri că noul raid cu rachete şi drone efectuat în cursul nopţii asupra Ucrainei a ţintit depozite de muniţii
Ministerul rus al Apărării a transmis vineri că noul raid cu rachete şi drone efectuat în cursul nopţii asupra Ucrainei a ţintit depozite de muniţii ale armatei ucrainene, în timp ce bilanţul provizoriu al victimelor provocate de căderea unei rachete ruseşti peste o clinică din oraşul ucrainean Dnipro a urcat la doi morţi şi 23 de răniţi, relatează agenţiile Reuters şi EFE, informează Agerpres.
"Noaptea aceasta, Forţele Armate ale Federaţiei Ruse au desfăşurat un atac cu arme de înaltă precizie şi cu rază lungă de acţiune lansate din aer asupra unor amplasamente de depozitare a muniţiilor trupelor ucrainene. Obiectivul raidului a fost atins. Toate facilităţile desemnate au fost lovite", a susţinut Ministerul rus al Apărării.
Mai devreme, Ministerul ucrainean al Apărării a susţinut de partea sa că au fost doborâte toate rachetele şi dronele lansate. Potrivit Ucrainei, această nouă salvă rusească a ţintit cu precădere capitala Kiev şi au fost lansate de armata rusă 17 rachete şi 23 de drone iraniene Shahed.
Între timp, autorităţile ucrainene au anunţat că două persoane au murit şi 23 sunt rănite în urma căderii unei rachete ruseşti peste o policlinică şi o clinică veterinară din oraşul ucrainean Dnipro vineri dimineaţă, atac descris de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski drept "crimă împotriva umanităţii".
Rusia nu a comentat deocamdată atacul asupra clinicii din Dnipro, dar de când a lansat războiul contra Ucrainei a negat mereu acuzaţiile acesteia din urmă că ar lovi ţinte civile, afirmând că fragmente din rachetele ruseşti doborâte de antiaeriana ucraineană cad peste zone locuite şi prin urmare produc victime în rândul populaţiei civile.
Însă au existat şi situaţii când rachetele ruseşti şi-au ratat ţinta şi au lovit zone locuite, cum s-a întâmplat tot în oraşul Dnipro în ianuarie, când o rachetă a lovit un bloc de locuinţe, omorând 44 de persoane şi rănind alte 79, încă 20 de persoane fiind date dispărute. Racheta care a lovit acel bloc era de tipul Kh-22, o rachetă destul de imprecisă concepută în epoca sovietică pentru lovirea portavioanelor, dar pe care în actualul conflict din Ucraina armata rusă a mai folosit-o pentru lovirea unor ţinte terestre.
UPDATE 26 mai, ora 15.50: Breaking: Rusia anunță noi atacuri ale Ucrainei la Belogrod
Forţele militare ucrainene au comis noi atacuri în regiunea rusă Belgorod, au anunţat vineri autorităţile ruse, conform site-ului Tagesschau.de şi cotidianului Le Monde.
UPDATE 26 mai, ora 15.25: Rachetele hipersonice dau fiori puternici strategilor militari. Problema lor nu este doar viteza extraordinară
„Pumnalul” hipersonic al Rusiei trebuia să fie de neoprit, dar, pentru prima dată, atacul acestuia a fost parat: mai întâi una și apoi nu mai puțin de șase dintre aceste rachete au fost distruse de bateria Patriot, potrivit Kievului, deși nu asta este și versiunea Moscovei. Oare înseamnă asta că mistica invincibilității lor a fost spulberată odată cu ele? se arată într-o analiză The Telegraph.
UPDATE 26 mai, ora 15.10: Doi morţi şi 23 de răniţi în atacul rusesc asupra unei clinici ucrainene
O rachetă rusă a lovit vineri o clinică din oraşul Dnipro, în estul Ucrainei, omorând cel puţin două persoane şi rănind 23, într-un atac pe care preşedintele VolodImIr Zelenski l-a descris ca fiind o crimă împotriva umanităţii, relatează Reuters, informează News.ro. Preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat iniţial un bilanţ de un mort şi 15 răniţi, precizând că au fost lovite o clinică de psihologie, precum şi o clinică veterinară. Guvernatorul regiunii, Serhii Lîsak, a actualizat ulterior acest bilanţ.
Un bărbat în vârstă de 69 de ani a fost ucis, a declarat Lîsak. "Trecea pe acolo când racheta teroriştilor ruşi a lovit oraşul", a menţionat el.
Guvernatorul a mai spus că trupul unui alt bărbat a fost scos dintre dărâmături şi că 21 dintre cei 23 de răniţi au fost transportaţi la spital. Trei sunt grav răniţi, a precizat el.
Ministerul ucrainean al Apărării a calificat atacul drept crimă de război gravă în conformitate cu Convenţiile de la Geneva, care stabilesc modul în care trebuie trataţi soldaţii şi civilii în război.
Rusia nu a comentat deocamdată evenimentele din Dnipro, un oraş mare care a fost frecvent sub tirul focului de când Moscova şi-a început invazia la scară largă în urmă cu 15 luni.
Moscova a respins acuzaţiile potrivit cărora soldaţii săi ar fi comis crime de război şi neagă că ar fi ţintit în mod deliberat civili, deşi loviturile sale aeriene au lovit adesea infrastructura civilă, inclusiv clădiri rezidenţiale şi unităţi medicale.
Biroul lui Zelenski a mai anunţat că un incendiu a izbucnit la periferia oraşului Harkov din nord-estul ţării, după ce un depozit de petrol a fost lovit de două ori, iar echipamentele de pompare a produselor petroliere sunt avariate.
UPDATE 26 mai, ora 14.20 - RBC: Armata ucraineană are nevoie de 48 de avioane F-16 pentru a elibera teritoriile ocupate de ruşi
Ministerul Apărării de la Kiev a transmis, vineri, pe contul său de Twitter, că armata ucraineană are nevoie de aproximativ 48 de avioane de vânătoare de tip F-16 pentru a putea elibera teritoriile ocupate de invadatorii ruşi. "Patru escadrile F16 (48 de avioane) sunt exact ceea ce avem nevoie pentru a ne elibera țara de agresor" - se arată în mesajul ministerului.
UPDATE 26 mai, ora 14.00 - INTERFAX: Olaf Scholz s-a pronunţat împotriva "înghețării" conflictului din Ucraina
Cancelarul german, Olaf Scholz, a declarat că nu consideră drept acceptabilă o posibilă înghețare a conflictului din Ucraina. 'Rusia trebuie să înțeleagă că nu poate pune problema despre încheierea unei 'păci reci', în cazul căreia şi să treacă o nouă frontieră între Rusia și Ucraina aproximativ de-a lungul liniei frontului', a susţinut cancelarul german, într-un interviu acordat pentru cotidianul "Kölner Stadt-Anzeiger".
El a explicat că o 'pace dreaptă' este posibilă doar prin retragerea forţelor ruse din Ucraina. Cu toate acestea, fiind întrebat dacă forţele ruse ar trebui să se retragă și din Crimeea, Scholz a răspuns: 'Nu ţine de competența noastră să formulăm, în locul Ucrainei, la ce fel de acorduri doreşte ea să ajungă'.
De asemenea, Scholz a declarat că intenționează să discute din nou telefonic cu președintele rus Vladimir Putin. 'A trecut ceva timp de la ultima noastră discuţie telefonică. Și intenționez să discut din nou cu Putin, la momentul potrivit', a spus el.
UPDATE 26 mai, ora 13.50 - TASS: Cei care se află în spatele autorităților ucrainene au nevoie de un război, nu de negocieri (Leonid Sluţki)
Potrivit preşedintelui Partidului Liberal Democrat din Rusia, (LDPR), Leonid Sluţki, 'are loc o confruntare geopolitică decisivă împotriva nazismului, care trebuie câștigată'. Autoritățile actuale ale Ucrainei reprezintă un regim marionetă, iar cei care stau în spatele lor nu au nevoie de negocieri, ci de război, iar Rusia trebuie să câștige această confruntare', a declarat, într-un interviu acordat pentru Agenţia de presă TASS, președintele Comisiei pentru afaceri externe din cadrul Dumei de Stat a Rusiei, liderul Partidului Liberal Democrat din Rusia, Leonid Sluţki.
UPDATE 26 mai, ora 13.40 - INTERFAX: Federația Rusă nu intenționează să folosească arme nucleare în legătură cu situația din Ucraina (Serghei Riabkov)
Rusia nu preconizează să folosească arme nucleare cu privire la situația din Ucraina şi nu au avut loc modificări în abordările doctrinare cu privire la această chestiune, a declarat ministrul rus adjunct de externe, Serghei Riabkov.
'Inamicii noștri, dușmanii noștri speculează în mod cinic cu privire la această situație, încercând să ne atribuie intențiile, care de fapt lipsesc, de a folosi armele nucleare în legătură cu ceea ce se întâmplă în Ucraina. Niciun fel de schimbări nu s-au produs în ceea ce priveşte abordarea noastră față de această chestiune complexă și alarmantă, care stârneşte îngrijorarea tuturor', a susţinut Riabkov, într-un interviu acordat revistei 'Mejdunarodnaia Jizn'/'International Life'. El a remarcat că formula inclusă în Doctrina militară a Rusiei prevede folosirea armelor nucleare într-un scenariu în cazul în care existența statului însuşi este amenințată. Doctrina mai conţine și prima parte, în care este vorba despre agresiunea comisă împotriva Rusiei, atunci când sunt folosite forțele armate convenționale.
'Aș dori să remarc faptul că aceste prevederi doctrinare au primit ulterior o anumită concretizare, fiind specificate şi precizate ulterior în fundamentele politicii de stat a Rusiei în domeniul descurajării nucleare. Documentul este făcut public, iar acolo pot fi găsite interpretările, care au importanță practică. Nu aș dori să citez toate acestea, legat de ceea ce se întâmplă în Ucraina și în jurul ei', a adăugat ministrul adjunct rus de externe, Serghei Ribkov.
UPDATE 26 mai, ora 13.20 - RBC: Orașele Huliaipole și Avdiivka, bombardate de ruși
Trupele ruse au atacat, vineri, oraşul ucrainean Huliaipole (regiunea Zaporijjia), aflat în prima linie a frontului. Două persoane au fost rănite, acestea fiind scoase de sub dărâmături de către echipele de salvatori. Guvernatorul regiunii Zaporijjia, Iuri Malaşko, a subliniat că armata rusă continuă să lovească zone civile, distrugând case particulare şi blocuri de locuinţe.
Şeful Biroului Preşedintelui de la Kiev, Andri Ermak, a raportat că armata rusă a bombardat, vineri, o clădire de apartamente din oraşul Avdiivka, regiunea estică Doneţk. Într-un mesaj postat pe contul său de Telegram, Ermak a precizat că, potrivit datelor preliminare, atacul nu s-a soldat cu victime.
UPDATE 26 mai, ora 13.00 - KORESPONDENT: Un deținut politic ucrainean s-a întors acasă, după ce a petrecut nouă ani într-o închisoare din Rusia
Ucraineanul Mikola Şiptur s-a întors în Ucraina, după nouă ani petrecuţi într-o închisoare din Rusia - potrivit unui comunicat al Asociației Rudelor Deținuților Politici ai Kremlinului. Bărbatul se află deja în Ivano-Frankivsk, oraşul său natal, împreună cu familia. "Pe 18 aprilie, Mikola a părăsit Federația Rusă traversând granița cu Georgia. Şiptur a ajuns la Tbilisi, unde a fost întâmpinat de un prieten. Cu escale la Erevan și Chișinău, Şiptur s-a întors, în sfârșit, în patria sa" - se arată în mesaj.
Mikola Şiptur a fost reținut de ruşi pe 9 martie 2014, după ce a participat la o acțiune pro-ucraineană organizată la Sevastopol cu ocazia împlinirii a 200 de ani de la naşterea poetului Taras Şevcenko. Bărbatul a fost supus torturii, astfel încât să-şi recunoască "vinovăţia". Pe 7 martie 2023, ucraineanul a fost eliberat, ca urmare a expirării perioadei de detenţie și a stat mai bine de două luni în centrul de detenție temporară pentru cetățeni străini din regiunea Rostov.
Potrivit lui Mikola Şiptur, la centrul respectiv, i s-a spus că se va putea întoarce acasă abia după război, întrucât între Rusia şi Ucraina nu mai există relaţii consulare. "Serviciul de Migrație al Federației Ruse a susținut că mă va elibera foarte curând, dar nu a indicat o dată exactă. Aceste neînțelegeri mi-au provocat o mare anxietate, dar, într-o dimineață, totul s-a întâmplat rapid și s-a decis brusc (eliberarea, n.r.)" - a povestit ucraineanul
UPDATE 26 mai, ora 12.20 - INTERFAX: Vicepremierii Rusiei, Armeniei și Azerbaidjanului se vor întâlni, săptămâna viitoare, la Moscova
Întâlnirea viceprim-miniștrilor Rusiei, Azerbaidjanului și Armeniei va avea loc, săptămâna viitoare, la Moscova, a declarat vicepremierul rus Aleksei Overciuk. El a fost întrebat de jurnalişti dacă în urma negocierilor de joi este posibilă o nouă întâlnire între liderii celor trei țări: preşedintele azer, Ilham Aliev, preşedintele rus, Vladimir Putin, şi premierul Armeniei, Nikol Paşinian. Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat, după întâlnirea de joi, că situația din Transcaucazia evoluează spre o reglementare.
otrivit lui Overciuk, în cadrul întâlnirii vicepremierilor, în mod special, se va examina procedura de trecere a frontierelor dintre Azerbaidjan și Armenia. El a menționat că ambele țări 'au aceeași percepţie a modului în care ar trebui să se efectueze deblocarea'. 'În momentul de faţă discutăm detaliile tehnice. Acestea sunt nişte detalii extrem de importante, pentru că discutăm despre procedura de trecere a frontierei dintre Azerbaidjan și Armenia, despre modul în care se va efectua controlul de la frontieră, controlul vamal, și alte tipuri de control. Acest detaliu este extrem de important', a susţinut Overciuk.
'Mai exact, vom discuta doar despre care va fi ordinea de trecere și ce proceduri vor fi aplicate', a adăugat el. La rândul său, Guvernul Armeniei a confirmat că s-a ajuns la acest acord de a organiza întâlnirea între vicepremierii Rusiei, Armeniei și Azerbaidjanului. 'Prim-ministrul armean, Nikol Paşinian, președintele rus, Vladimir Putin, și președintele azer, Ilham Aliev, s-au întâlnit joi la Kremlin. Ei au examinat o serie de aspecte legate de deblocarea infrastructurilor de transport regionale și economice', a transmis Serviciul de presă al Guvernului armean.
Se mai menţionează că s-a ajuns la un acord pentru continuarea discuţiilor peste o săptămână, în cadrul întâlnirii vicepremierilor celor trei țări.
UPDATE 26 mai, ora 12.08 - Paramilitarizarea Rusiei s-a accentuat în peninsula Crimeea (informații britanice)
În ultimii cel puţin 20 de ani, Rusia a înregistrat o proliferare a grupurilor paramilitare provenite din forţele sale armate regulate, iar tendinţa se accelerează, potrivit Ministerului Apărării al Regatului Unit, informează vineri dpa, conform Agerpres.
"Această 'paramilitarizare' s-a accelerat în mod dramatic de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina şi este una semnificativă în special în Peninsula Crimeea", se arată în cea mai recentă analiză a ministerului britanic.
"Liderul Crimeei ocupate de Rusia, Serghei Aksionov, a jucat un rol esenţial în formarea câtorva unităţi locale, care clamează adesea afilierea cu tradiţia kazacilor", a mai subliniat ministerul de la Londra, cu referire la comunităţile ce obişnuiau să se stabilească pe teritoriul Ucrainei actuale, alături de alte locuri.
"Majoritatea au un fel de statut semi-oficial, ca unităţi de rezervă ale armatei regulate. Aksionov este probabil dornic să-şi lustruiască acreditările patriotice recrutând combatanţi, însă în acelaşi timp el este probabil îngrijorat de abilitatea armatei regulate de a apăra peninsula", mai notează Ministerul Apărării britanic.
Potrivit ministerului britanic, principalul element al garnizoanei Rusiei "este în prezent desfăşurat majoritar în afara peninsulei (Crimeea) şi a înregistrat pierderi grele".
UPDATE 26 mai, ora 12.00 - Moscova anunță că Ucraina a atacat cu drone și o rachetă două regiuni din sudul Rusiei
Ucraina a lovit două regiuni din sudul Rusiei cu o rachetă şi o dronă, dar racheta a fost doborâtă de apărarea aeriană, potrivit oficialilor ruşi şi relatărilor din presă, potrivit The Guardian.
În oraşul Krasnodar din sudul Rusiei, o explozie a avariat o clădire rezidenţială şi de birouri, au declarat oficialii ruşi.
UPDATE 26 mai, ora 11.45 - Armata rusă a bombardat o unitate medicală din oraşul Dnipro
Şeful Administraţiei Militare Regionale Dnipropetrovsk, Serhi Lisak, a raportat că invadatorii ruși au atacat, vineri dimineaţă, o unitate medicală din oraşul Dnipro, scrie rador.ro.
Oficialul a transmis că bombardamentul s-a soldat cu victime, însă nu a oferit detalii. Anterior, presa locală a scris că s-au auzit explozii în Dnipro, în jurul orei 10:00, alertele de raid aerian fiind activate atât în oraș, cât și întreaga regiune Dnipropetrovsk. Noaptea trecută, de asemenea, au avut loc atacuri ruseşti la Dnipro, fiind avariate o gospodărie, două întreprinderi, o benzinărie şi clădirea unei companii de transport. Un angajat al unei benzinării a fost rănit în timpul bombardamentelor nocturne.
Forțele de apărare antiaeriană ale Ucrainei au anunţat că au doborât cinci rachete de croazieră și şase drone Shahed în regiunea Dniepropetrovsk, în timpul atacurilor de noaptea trecută.
UPDATE 26 mai, ora 11.32 - UKRINFORM: Navele menţinute de ruşi în Marea Neagră şi în Marea Azov nu sunt înarmate cu rachete Kalibr
Comandamentul Operaţional "Sud" din Ucraina transmite, vineri, că Rusia menține șapte nave de război în serviciul de luptă în Marea Neagră și în Marea Azov, însă subliniază că printre acestea nu există niciuna care să fie înarmată cu rachete de croazieră de tip Kalibr. "Sunt şapte nave de război în Marea Neagră și în Marea Azov, inclusiv un vas de debarcare" - se arată în mesaj.
UPDATE 26 mai, ora 11.11 - Explozii raportate în oraşul Dnipro
Noi explozii au fost raportate, vineri, în oraşul ucrainean Dnipro - potrivit unui mesaj transmis de postul public Suspilne la ora 10:31. Atât în oraş, cât şi în regiune, a fost activată alerta de raid aerian. Ukrainska Pravda aminteşte că oraşul Dnipro a fost atacat de ruşi şi în noaptea de joi spre vineri, fiind avariate o gospodărie, două întreprinderi, o benzinărie şi sediul unei companii de transport. Un angajat al unei benzinării a fost rănit în atacurile respective. Forțele de apărare antiaeriană ucrainene au raportat că, noaptea trecută, au doborât cinci rachete de croazieră și şase Shahed deasupra regiunii Dnipropetrovsk.
UPDATE 26 mai, ora 11.05 - Raport al armatei ucrainene privind situaţia de pe front
Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei transmite, în raportul de vineri dimineaţă, că armata invadatoare a Federaţiei Ruse continuă să-și concentreze principalele eforturi asupra direcțiilor Kupiansk, Liman, Bahmut, Avdiivka și Mariinka. De asemenea, armata ucraineană precizează că, în ultimele 24 de ore, pe front au avut loc 22 de confruntări directe între trupele ucrainene şi forţele de ocupaţie ale Rusiei.
UPDATE 26 mai, ora 10.45 - MEDUZA: O explozie a avut loc în centrul orașului rus Krasnodar
În noaptea de 25 spre 26 mai, în apropierea străzii Morskaia din oraşul Krasnodar din Rusia a avut loc o explozie, a declarat Sediul operațional regional din cadrul Ministerului rus pentru Situaţii de Urgență.
Potrivit autorităților locale, nimeni nu a fost rănit. Acoperișul și ferestrele clădirii au fost deteriorate. Instituţia nu a precizat însă care este cauza producerii incidentului. Primarul din Krasnodar, Evgheni Naumov, a scris pe pagina sa de pe reţeaua de socializare Vkontakte că o clădire de birouri și o clădire rezidențială au fost avariate. Potrivit acestuia, ferestrele au fost distruse parțial în clădirea cu cinci etaje, situată pe strada Garajnaia 77/1.
Totodată, canalul Baza de pe Telegram a scris că orașul a fost atacat de drone. De asemenea, se mai precizează că locuitorii orașului au auzit două explozii, produse la un interval de zece minute. La rândul său, canalul Shot de pe Telegram a publicat fotografii cu o presupusă epavă a unei drone. Canalul a sugerat că ținta atacului ar putea fi un turn de televiziune de pe strada Morskaia. De la începutul invaziei ruse de mari proporţii asupra Ucrainei, regiunile Rusiei au fost atacate în mod frecvent de drone.
La sfârșitul lunii aprilie 2023, atacurile cu drone s-au intensificat. Pe 3 mai, un rezervor cu produse petroliere a luat foc în ţinutul Krasnodar. Canalul Baza de pe Telegram a scris atunci că, de fapt, cauza incendiului a fost un atac cu drone. Pe 4 mai, un atac cu drone a vizat o rafinărie de petrol din Krasnodar, provocând un incendiu.
UPDATE 26 mai, ora 10.30 - Oraşele Merefa şi Izium, vizate de atacuri cu drone lansate de ruşi
Șeful Administrației Militare Regionale Harkov, Oleh Sinehubov, a raportat că, în noaptea de 25 spre 26 mai, armata rusă a atacat cu drone Shahed orașele Merefa și Izium, scrie rador.ro "În Merefa, a fost avariată o întreprindere civilă şi a izbucnit un incendiu. La Izium, clădirea unei instituții de învățământ și un garaj cu mașini agricole au fost avariate și au izbucnit incendii. Potrivit datelor preliminare, loviturile nocturne nu s-au soldat cu victime" - a scris oficialul pe Telegram. Între timp, propagandiştii ruşi au transmis că, la Merefa, după atacul de noaptea trecută, "rafinăria petrolieră locală este în flăcări".
UPDATE 26 mai, ora 10.09 - RBC: Andri Ermak, despre garanțiile de securitate pentru Ucraina
Șeful Biroului Președintelui de la Kiev, Andri Ermak, a declarat, joi, că toți partenerii Ucrainei sunt de acord că este necesar ca statului ucrainean să îi fie oferite garanții de securitate.
"Principalele garanții de care avem nevoie le vom primi. În schimb, sunt întrebări legate de forma în care acestea vor fi acordate" - a afirmat Ermak.
Acesta a adăugat că Ucraina ar dori să vadă o combinație între Pactul de Securitate de la Kiev și tratatele bilaterale de securitate dintre SUA și Israel.
În ceea ce privește viitorul summit NATO de la Vilnius, din luna iulie, potrivit lui Ermak, ambițiile Ucrainei rămân neschimbate. "Înțelegem că aderarea se va întâmpla exact atunci când situația de securitate o va permite" - a adăugat șeful Biroului Președintelui Ucrainei.
UPDATE 26 mai, ora 10.00 - RBC: Zelenski a discutat cu ministrul suedez al apărării despre "coaliția avioanelor"
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avut, joi, o întrevedere cu ministrul suedez al apărării, Pål Jonson, discuţiile dintre cei doi oficiali axându-se inclusiv pe coaliția internaţională de avioane necesare Kievului.
"Întâlnire cu ministrul suedez al apărării, Pål Jonson. Chestiuni importante, prioritare: coaliția de avioane, situația din prima linie, armele necesare, formula de pace, integrarea euroatlantică a Ucrainei, sprijinul Suediei. În fiecare zi, devenim tot mai puternici" - a scris Zelenski pe Telegram.
UPDATE 26 mai, ora 09.50 - RBC: Invadatorii ruşi raportează bombardamente la Doneţk
Ocupanții ruşi raportează bombardamente la Donețk, vineri dimineaţă. Propagandiştii locali susţin că orașul a fost lovit de rachete. "Novosti Donbassa" transmite că ar fi fost înregistrate şase rachete, care ar fi lovit cartierul Kalinin.
"Locuitorii din zonă anunță bombardamene în zona clădirii Motel" - scrie publicaţia separatiştilor. RBC notează că oraşul Donețk, aflat sub ocupaţie rusă, este în permanență vizat de atacuri.
Invadatorii ruși, care au ocupat orașul în 2014, dau vina constant pe armata ucraineană.
UPDATE 26 mai, ora 09.40 - GAZETA: Olaf Scholz a anunţat că intenţionează să poarte o convorbire telefonică cu Putin
Cancelarul german, Olaf Scholz, a anunțat că intenţionează să aibă o convorbire telefonică la momentul potrivit cu preşedintele rus, Vladimir Putin.
Cancelarul german, Olaf Scholz, a făcut această declaraţie într-un interviu acordat pentru cotidianul german "Kölner Stadt-Anzeiger". În interviu, Olaf Scholz, a afirmat că, în viitor, intenționează să discute telefonic din nou cu președintele rus, Vladimir Putin, despre ceea ce se întâmplă în Ucraina.
'Voi discuta din nou cu Putin, la momentul potrivit', a spus Scholz. Întrebarea celor de la "Kölner Stadt-Anzeiger" despre o posibilă schimbare a puterii din Rusia, cancelarul german a catalogat-o drept speculativă și nu a dorit să răspundă la ea.
'Într-un final, va trebui [semnat] un acord între autoritățile de la Moscova și de la Kiev', a adăugat cancelarul german. La sfârșitul lunii martie, Scholz a mai dat asigurări că va continua să mențină contactele cu Putin.
El a menționat că Germania intenționează să comunice cu autorităţile din Rusia, în pofida 'diferențelor serioase de opinie' cu privire la situația din Ucraina. Anterior acestor declaraţii făcute de cancelarul german, purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a declarat că Putin este deschis unor convorbiri atât cu Scholz, cât și cu președintele francez, Emmanuel Macron, doar că nu au existat astfel de inițiative din partea acestora.
UPDATE 26 mai, ora 09.35 - REUTERS: Medvedev spune că Rusia va trebui să lanseze un atac preventiv, dacă Ucraina primeşte arme nucleare
Rusia va trebui să lanseze un atac preventiv, dacă Occidentul îi va da Ucrainei arme nucleare, a declarat, vineri, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, fostul preşedinte Dmitri Medvedev, citat de ageniile ruse de presă.
"Există legi ireversibile ale războiului. Dacă se ajunge la arme nucleare, va trebui să existe un atac preventiv", a spus Medvedev.
UPDATE 26 mai, ora 09.21 - INTERFAX: Forţele armate ruse au anunțat că au lansat atacuri aeriene asupra pozițiilor forţelor armate ucrainene din Donbas
Forţele armate ruse au anunțat că au lansat atacuri aeriene asupra pozițiilor forţelor armate ucrainene din Donbas.
Aviația Grupării de Forțe Sud a lansat atacuri cu rachete și bombe asupra punctelor de desfășurare temporară a celei de-a 54-a Brigăzi Mecanizate a Forțelor Armate ale Ucrainei, în zona așezării Verhnokaminske, în punctul de desfășurare temporară a 'legiunii străine' și a Brigăzii 24 a Forțelor Armate ale Ucrainei, în zona așezării Toreţk, precum și asupra unui post de comandă și de observare, a unui depozit de arme și echipament militar al Brigăzii 110 Mecanizate a Forțelor Armate ale Ucrainei din zona Avdiivka', a declarat, vineri, Vadim Astafev, reprezentant al Grupării Sud.
El a declarat că într-unul dintre districte a fost folosit sistemul de lansare TOS1A-Solnţepek împotriva Forțelor Armate ale Ucrainei. În timpul unui atac, unitățile de artilerie ale Grupării Sud au distrus un mortier inamic de 122 mm de pe o poziție de tragere din zona Hrihorivka, a susţinut Astafiev. Potrivit acestuia, o rachetă HIMARS a fost doborâtă de sistemul rus de apărare antiaeriană din Avdiivka.
UPDATE 26 mai, ora 09.16 - RBC: Aproape 500 de militari ruşi au fost ucişi în Ucraina în ultimele 24 de ore
Forţele ucrainene au lichidat 460 de invadatori ruși în ultimele 24 de ore, astfel că numărul militarilor armatei ruse ucişi pe front, de la începutul războiului, a ajuns la 205.720 - potrivit unui raport publicat, vineri dimineaţă, de Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei.
De asemenea, de la începutul invaziei ruse la scară largă, trupele ucrainene au doborât 310 (+1) avioane și 296 de elicoptere rusești. Au mai fost distruse 3.796 (+1) de tancuri ale armatei ruse, 7.435 (+3) de vehicule blindate, 3.384 (+25) de sisteme de artilerie, 328 (+1) de sisteme de apărare antiaeriană, 570 de lansatoare multiple de rachete, 6.161 (+13) de vehicule și cisterne transportatoare de combustibil, 18 nave, 2.910 (+3) drone, 1.015 rachete de croazieră și tehnică specială (446 de unități).
UPDATE 26 mai, ora 09.00 - KORESPONDENT: Şeful armatei ucrainene le transmite "salutări" propagandiştilor ruşi
Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul Valeri Zalujni, se simte bine și le mulțumește tuturor ucrainenilor pentru sprijinul acordat - potrivit unui videoclip postat, joi seară, de ofițerul Anatoli Ştefan.
Acesta a amintit că, în cursul lunii mai, propaganda rusă a publicat în mod repetat informaţii false potrivit cărora generalul Zalujni a fost rănit de către ruşi, precum şi diverse teorii ale conspirației despre starea de sănătate a acestuia.
"Astăzi, 25 mai, vreau să dezvălui, în sfârşit, un secret foarte teribil despre comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei" - a declarat Anatoli Ştefan, în înregistrarea postată pe Telegram, după care şi-a făcut apariţia Valeri Zalujni, care i-a "salutat" pe propagandiştii Kremlinului.
"Mulțumesc din suflet tuturor ucrainenilor. Împreună, cu siguranță, vom câștiga. Şi nu doar astăzi, ci întotdeauna. Vă mulțumesc tuturor" - a declarat, zâmbind, comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei.
UPDATE 26 mai, ora 8.55: RBC: Aproape 500 de militari ruşi au fost ucişi în Ucraina în ultimele 24 de ore (bilanţ al armatei ucrainene)
Forţele ucrainene au lichidat 460 de invadatori ruși în ultimele 24 de ore, astfel că numărul militarilor armatei ruse ucişi pe front, de la începutul războiului, a ajuns la 205.720 - potrivit unui raport publicat, vineri dimineaţă, de Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei.
De asemenea, de la începutul invaziei ruse la scară largă, trupele ucrainene au doborât 310 (+1) avioane și 296 de elicoptere rusești. Au mai fost distruse 3.796 (+1) de tancuri ale armatei ruse, 7.435 (+3) de vehicule blindate, 3.384 (+25) de sisteme de artilerie, 328 (+1) de sisteme de apărare antiaeriană, 570 de lansatoare multiple de rachete, 6.161 (+13) de vehicule și cisterne transportatoare de combustibil, 18 nave, 2.910 (+3) drone, 1.015 rachete de croazieră și tehnică specială (446 de unități).
UPDATE 26 mai, ora 8.30: RBC: Regiunea Dnipropetrovsk - Armata ucraineană a doborât cinci rachete de croazieră şi şapte drone Shahed
Trupele ruse au atacat regiunea ucraineană Dnipropetrovsk, în noaptea de joi spre vineri, lansând rachete de croazieră și drone. Mai multe case și întreprinderi au fost avariate, iar autorităţile au raportat un rănit. Guvernatorul regiunii, Serhi Lisak, a declarat că inclusiv oraşul Dnipro a fost lovit de ruşi. Șeful Consiliului Regional Dnipropetrovsk, Mikola Lukaşuk, de asemenea, a transmis că, potrivit datelor preliminare, armata ucraineană a doborât cinci rachete de croazieră și şapte drone Shahed.
UPDATE 26 mai, ora 8.21: KORESPONDENT: Apărarea antiaeriană a doborât toate rachetele ruseşti detectate deasupra Kievului
Şeful administrației militare a orașului Kiev, Serhi Popko, a raportat că Forțele de Apărare Antiaeriană ale Ucrainei au doborât toate țintele ostile detectate în spațiul aerian al capitalei, în timpul atacului lansat de ruşi în noaptea de joi spre vineri.
"Un nou atac aerian asupra Kievului - al 13-lea de la începutul lunii mai şi, ca oricând, pe timp de noapte. De data aceasta, atacul a fost efectuat de bombardiere strategice Tu-95MS, din regiunea caspică, probabil cu rachete de croazieră Kh-101/555" - a detaliat Popko. Oficialul a subliniat că, potrivit datelor preliminare, toate țintele ostile au fost detectate și distruse în spațiul aerian al Kievului.
UPDATE 26 mai, ora 8.17: ROSBALT: Numărul migranților din Rusia integraţi în câmpul muncii în Kazahstan și Armenia a crescut
În Armenia, în anul 2022, numărul migranților din Rusia integraţi în câmpul muncii a crescut cu 272%, față de anul 2021, a declarat Altinai Omurbekova, directorul Departamentului pentru Migrația Muncii și Protecția Socială al Comisiei Economice Eurasiatice.
Potrivit Agenţiei de presă RIA NOVOSTI, Omurbekova a subliniat că statisticile îi includ 'doar pe cei care sunt integraţi în câmpul muncii, mai exact persoanele plecate la muncă'. Potrivit Omurbekova, datele pentru 2022 arată o creștere în Armenia și în Kazahstan a migranţilor proveniţi din Rusia. În Kazahstan, a declarat ea, numărul migranților din Rusia integraţi în câmpul muncii a crescut cu 70%, față de anul trecut. În același timp, nu a fost semnalată o astfel de tendință în Belarus și în Kîrgîzstan, în 2022, a adăugat șeful Departamentului pentru Migrația Muncii și Protecția Socială al Comisiei Economice Eurasiatice.
UPDATE 26 mai, ora 8.14: INTERFAX: Japonia a extins sancțiunile aplicate împotriva Rusiei
Japonia înăsprește sancțiunile aplicate împotriva Rusiei în legătură cu evenimentele din Ucraina, a anunțat, vineri, Ministerul de Externe japonez. După cum reiese din comunicatul remis de MAE nipon, listele actualizate cu cei vizaţi de sancțiuni includ 17 persoane fizice și 78 de companii, organizații şi instituţii din Rusia, ale căror bunuri în Japonia sunt înghețate. De asemenea, sunt introduse restricții la export pentru 80 de organizații şi companii.
În mod special, sunt impuse sancțiuni împotriva unui număr semnificativ de personal militar rusesc, printre care se numără Mihail Zusko, comandantul Armatei a 58-a Combinată din Districtul Militar Sud, și Mihail Matveevski, șeful Forțelor Rachete și Artilerie ale Forțelor Terestre Ruse. Aceeași listă de persoane fizice îl include şi pe Ian Novikov, președintele Consi
