Premium
Noi atacuri ale rușilor asupra Ucrainei: au fost lansate 18 drone, iar una dintre ele a căzut pe o autostradă din regiunea Dnipropetrovsk, ucigând doi bărbați aflați într-o mașină. Avansul Ucrainei continuă pe trei fronturi în contraofensivă: Bahmut, Donețk și Zaporojie. Până acum au fost eliberate 9 localități și 160 de kilometri pătrați, se arată în cea mai recentă analiză a situației de pe frontul din Ucraina realizată de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).
STIRIPESURSE.RO vă prezintă mai jos, în format „live text”, principalele știri legate de război în timpul zilei de sâmbătă, 8 iulie 2023, pe măsură ce apar.
UPDATE 8 iulie, ora 22.15 - Nemții contrazic teoria Kievului: 58% din germani doresc negocieri de pace cu Rusia
Majoritatea germanilor sunt favorabili aderării Ucrainei la NATO, dar cei mai mulţi dintre ei preferă ca acest lucru să se întâmple după ce războiul lansat de Rusia împotriva Ucrainei se va fi încheiat, indică un sondaj realizat de institutul YouGov, relatează sâmbătă DPA.
UPDATE 8 iulie, ora 21.50 - Comandant Wagner dezvăluie unde se află membrii grupării paramilitare și care este următoarea destinație
Mercenarii lui Evgheni Prigojin se pregătesc să se mute în Belarus în conformitate cu termenii acordului care a dezamorsat revolta lor împotriva conducerii militare a Rusiei, a declarat un comandant de rang înalt al companiei militare private Wagner, relatează Reuters, conform news.ro.
UPDATE 8 iulie, ora 20.37 - Bombele cu fragmentație împart aliații Ucrainei în două tabere: Marea Britanie și Spania refuză să trimită muniţie cu dispersie
Premierul britanic și ministrul spaniol al Apărării spun că țările lor au semnat convenţia ce interzice producerea şi utilizarea muniţiilor cu dispersie, după ce Statele Unite şi-au anunţat vineri intenţia de a livra acest tip de arme Ucrainei, transmite AFP, conform Agerpres.
UPDATE 8 iulie, ora 20.00 - Vladimir Putin sfidează mandatul internațional de arestare: Președintele Rusiei, acord cu Erdogan
Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat sâmbătă că face presiuni asupra Rusiei pentru a prelungi cu cel puţin trei luni acordul privind transportul cerealelor pe Marea Neagră şi a anunţat o vizită a preşedintelui Vladimir Putin în luna august, informează Reuters.
UPDATE 8 iulie, ora 19.22 - REUTERS: Cinci comandanţi ai batalionului Azov au reușit să se întoarcă în Ucraina
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a revenit în ţara sa după o vizită în Turcia, a sosit alături de cinci comandanţi ai fostei garnizoane Mariupol ce fuseseră nevoiţi să trăiască în Turcia în conformitate cu termenii unui schimb de prizonieri cu Rusia, convenit anul trecut, informează Reuters, conform Agerpres.
Comandanţii, consideraţi adevăraţi eroi în Ucraina, au condus apărarea portului Mariupol, cel mai mare oraş ucrainean capturat de Rusia în timpul invadării ţării vecine. Mii de civili au fost ucişi în interiorul oraşului atunci când forţele ruse au supus Mariupolul unui asediu masiv timp de trei luni.
Militarii ucraineni, care se ascundeau în tunele şi buncăre aflate sub uzina Azovstal, au primit în cele din urmă ordin de la Kiev să se predea, în mai anul trecut. Rusia i-a eliberat pe unii dintre ei în septembrie într-un schimb de prizonieri mediat de Ankara conform căruia comandanţii respectivi trebuiau să rămână în Turcia până la finalul războiului.
''Revenim acasă din Turcia şi aducem eroii acasă'', a spus Zelenski, care vineri s-a întâlnit cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, la Istanbul.
''Militarii ucraineni Denis Prokopenko, Sviatoslav Palamar, Serhii Volinski, Oleh Homenko, Denis Şleha. În sfârşit vor fi alături de rudele lor'', a afirmat şeful statului ucrainean pe Telegram.
Volodimir Zelenski nu a oferit detalii privind motivele pentru care cei cinci comandanţi au primit permisiunea de a reveni acum în ţara lor.
UPDATE 8 iulie, ora 18.55 - BBC: Decizia SUA de a furniza bombe cu fragmentaţie Ucrainei este un act de disperare şi slăbiciune, afirmă autorităţile ruse
Autorităţile din Rusia au descris decizia SUA de a furniza bombe cu fragmentaţie Ucrainei ca pe un act de disperare şi slăbiciune. Ministerul de Externe de la Moscova a transmis că aceste arme nu vor afecta campania militară rusă. Muniţiile cu fragmentare sunt interzise în multe ţări, din cauza pericolului pe care îl reprezintă pentru civili, însă armata rusă le-a folosit pe scară largă. Preşedintele Biden a declarat că a autorizat trimiterea lor în Ucraina pentru că armata ucraineană mai are foarte puţine alte tipuri de muniţii.
UPDATE 8 iulie, ora 17.25 - Majoritatea germanilor sunt favorabili aderării Ucrainei la NATO după încheierea războiului
Majoritatea germanilor sunt favorabili aderării Ucrainei la NATO, dar cei mai mulţi dintre ei preferă ca acest lucru să se întâmple după ce războiul lansat de Rusia împotriva Ucrainei se va fi încheiat, indică un sondaj realizat de institutul YouGov, relatează sâmbătă DPA.
Ancheta sociologică arată că 42% dintre germani sunt pentru intrarea Ucrainei în NATO după încheierea războiului, în timp ce 13% sunt favorabili unei aderări imediate şi 29% se opun fundamental scenariului intrării ţării est-europene în Alianţa Nord-Atlantică.
Potrivit aceluiaşi sondaj, o majoritate a germanilor doresc ca Ucraina şi Rusia să înceapă acum negocieri de pace, 58% susţinând că aceste tratative ar trebui să fie lansate imediat. Un sfert dintre germani, mai exact 26%, se opun desfăşurării unor negocieri de pace între Kiev şi Moscova.
Liderii celor 31 de state membre NATO se reunesc marţi la Vilnius; potenţiala aderare a Ucrainei la organizaţie este unul dintre subiectele aflate pe agenda summitului din capitala Lituaniei.
Sondajul YouGov a fost realizat pe un eşantion de 2.116 de persoane din întreaga Germanie, în perioada 30 iunie - 4 iulie.
UPDATE 8 iulie, ora 17.10 - Ce se întâmpla în interiorul grupului Wagner, în timp ce Prigojin se îndrepta spre Moscova
În timp ce mercenarii Wagner avansau spre Moscova într-o tentativă de revoltă, la sfârşitul lunii iunie, autorităţile din Siria şi comandanţii militari ruşi de acolo luau o serie de măsuri rapide împotriva agenţilor locali ai Wagner pentru a împiedica extinderea rebeliunii, au declarat pentru Reuters şase surse familiare cu acest subiect, informează News.ro.
UPDATE 8 iulie, ora 16.50 - REUTERS: Ucrainenii promit că vor folosi bombele cu fragmentaţie numai pentru a-şi elibera teritoriile ocupate de ruşi
Ministrul ucrainean al apărării Oleksii Reznikov a salutat decizia SUA de a trimite bombe cu fragmentaţie în Ucraina, spunând că acestea ar contribui la eliberarea de ocupanţi a teritoriilor ucrainene, dar a promis că armele nu vor fi folosite în Rusia. Autorităţile din SUA au anunțat vineri că vor furniza Ucrainei muniții cu dispersie, interzise pe scară largă, pentru contraofensiva împotriva forțelor ruse de ocupaţie.
Reznikov a spus că munițiile vor contribui la salvarea vieților soldaților ucraineni, adăugând că forţele armate vor păstra o strictă înregistrare a utilizării acestora și vor face schimb de informații cu partenerii lor. "Poziția noastră este simplă – trebuie să ne eliberăm teritoriile ocupate temporar și să salvăm viețile cetăţenilor noştri", a scris pe Twitter Oleksii Reznikov.
"Ucraina va folosi aceste muniții numai pentru eliberarea de ocupanţi a teritoriilor noastre recunoscute la nivel internațional. Aceste muniții nu vor fi utilizate pe teritoriul recunoscut oficial al Rusiei". Munițiile cu fragmentaţie sunt interzise de mai mult de 100 ţări. Jake Sullivan, consilierul pentru securitatea națională al președintelui Joe Biden a încercat vineri să justifice furnizarea de astfel de arme către Ucraina pentru a-şi recuceri teritoriile ocupate de Rusia.
"Recunoaștem că munițiile cu dispersie neexplodate creează un risc de vătămare a civililor", le-a spus dl Sullivan jurnaliştilor. "Dar există de asemenea riscul masiv de vătămare a civililor dacă rrupele și tancurile rusești trec peste pozițiile ucrainene și ocupă mai mult teritoriu ucrainean și subjugă mai mulți civili ucraineni pentru că Ucraina nu are suficientă artilerie", a spus el. Oleksii Reznikov a spus că armata nu va folosi muniții cu dispersie în zonele urbane și că va recurge la ele doar "pentru a străpunge liniile de apărare inamice".
UPDATE 8 iulie, ora 16.20 - REUTERS: Spania nu este de acord cu trimiterea în Ucraina a bombelor cu fragmentaţie
În Ucraina nu ar trebui trimise bombe cu fragmentaţie, a spus sâmbătă ministrul spaniol al apărării, la o zi după ce autorităţile din SUA au anunțat că astfel de arme vor fi trimise armatei ucrainene pentru a contribui la contraofensiva împotriva forțelor rusești. Munițiile cu fragmentaţie sunt interzise de peste 100 de țări, inclusiv Spania. De obicei, ele eliberează multe bombe de mici dimensiuni care pot ucide fără discernământ pe o suprafaţă întinsă. Cele care nu explodează pot rămâne periculoase zeci de ani.
"Spania, pe baza angajamentului ferm pe care îl are faţă de Ucraina, are, de asemenea, un angajament ferm conform căruia anumite arme și bombe nu pot să fie livrate în orice împrejurări", a spus ministrul Margarita Robles în timpul unui miting de la Madrid. "Nu bombelor cu fragmentaţie și da apărării legitime a Ucrainei, care înțelegem că nu trebuie realizată cu bombe cu fragmentaţie". Dna Robles a spus că decizia de a trimite astfel de arme în Ucraina a fost o decizie luată de guvernul SUA, nu de NATO, din care Spania face parte. Rusia, Ucraina și SUA nu au semnat Convenția privind munițiile cu fragmentaţie, care interzice producția, stocarea, utilizarea și transferul unor astfel de arme.
UPDATE 8 iulie, ora 16.04 - Premierul britanic reaminteşte că Londra a semnat convenţia ce interzice folosirea muniţiilor cu dispersie
Premierul britanic Rishi Sunak a reamintit sâmbătă că Regatul Unit a semnat convenţia ce interzice producerea şi utilizarea muniţiilor cu dispersie, după ce vineri SUA şi-au anunţat intenţia de a livra acest tip de arme Ucrainei, transmite AFP.
''Regatul Unit este semnatar al unei convenţii ce interzice producerea şi utilizarea armelor cu dispersie şi descurajează utilizarea lor'', a afirmat Rishi Sunak într-o declaraţie pentru media britanice.
Sunak a subliniat că Londra, care a livrat masiv armament Ucrainei, printre care tancuri şi rachete cu rază lungă, va susţine în continuare această ţară în conflictul ei cu Rusia.
Preşedintele american Joe Biden a anunţat vineri că a luat ''decizia foarte dificilă'' de a livra muniţii cu dispersie Ucrainei, ceea ce a suscitat critici în Europa şi din partea unor organizaţii neguvernamentale.
Aceste arme sunt interzise într-o serie de ţări, în special europene, semnatare ale Convenţiei de la Oslo din 2008, la care nu a subscris nici Washingtonul, nici Kievul.
Folosirea acestor muniţii este controversată întrucât ele pot dispersa până la câteva sute de mici încărcături explozive şi pot astfel face numeroase victime civile colaterale.
UPDATE 8 iulie, ora 15.16: Răstunare de situație: mercenarii Wagner nu se mai află în Belarus. Se pregătește ceva în Rusia?
UPDATE 8 iulie, ora 14.28: Lituania a închis circulaţia de la granița sa cu Belarus
Comitetul pentru Frontiera de Stat din Belarus a anunțat închiderea traficului de către Lituania la punctul de trecere a frontierei Medininkai. Comitetul pentru Frontiera de Stat din Belarus a anunţat pe canalul său de Telegram că Lituania a blocat unilateral traficul de la granița cu Belarus, la punctul de control Medininkai.
'Astăzi, la ora 13:00, partea lituaniană a suspendat în mod unilateral înregistrarea persoanelor și vehiculelor la punctul de control Medininkai (vis-a-vis de punctul de control Kamennîi Log)'', se precizează în anunţul Comitetului pentru Frontiera de Stat din Belarus. Comitetul pentru Frontiera de Stat din Belarus a subliniat că Belarus este dispusă să lase oameni și vehiculele să treacă, iar Lituania este responsabilă pentru agravarea situației și pentru formarea cozii.
Înainte de aceasta, a devenit cunoscut faptul că Comandamentul General al Armatei Poloneze a anunțat întărirea contingentului său militar de la granița cu Belarus. Pe 2 iulie, Anatoli Bulavko, comandantul adjunct al Forțelor Aeriene și Forțelor de Apărare Antiaeriană din Belarus, a declarat că aviația militară străină efectuează până la 30 de zboruri în apropierea granițelor belaruse, la fiecare 24 de ore.
UPDATE 8 iulie, ora 13.40: Rușii s-au dezlănțuit în Ucraina: au făcut prăpăd în orașul Liman
UPDATE 8 iulie, ora 12.34: Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu Patriarhul ecumenic Bartholomeu I
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, aflat sâmbătă într-o vizită în Turcia, s-a întâlnit cu patriarhul Bartholomeu I al Constantinopolului, cu care a discutat despre implementarea Formulei de pace propuse de Kiev. Volodimir Zelenski a scris pe Telegram că l-a informat pe patriarh despre situația de pe front și despre recentele crime comise de ruşi împotriva civililor ucraineni.
"Președintele a transmis recunoștință Preasfinției Sale pentru sprijinul neclintit acordat țării noastre, pentru rugăciunile pentru pace, pentru condamnarea agresiunii și a crimelor și pentru asistența cuprinzătoare acordată ucrainenilor care au suferit în urma războiului Rusiei împotriva Ucrainei" - a transmis Serviciul de presă al Administraţiei Zelenski.
Preşedintele a discutat cu Bartholomeu I al Constantinopolului inclusiv despre întoarcerea copiilor ucraineni care au fost duşi ilegal în Rusia. Patriarhul, la rândul său, a subliniat importanța instaurării păcii în Ucraina. "Patriarhia Ecumenică, în calitate de Biserică-mamă a tuturor ortodocșilor din Ucraina, este mereu de partea acestora. Vreau să le doresc tuturor prizonierilor și copiilor aflați acum departe să se întoarcă la casele lor" - a adăugat patriarhul.
UPDATE 8 iulie, ora 11.40: După 'decapitarea' lui Prigojin, Serghei Șoigu a prins curaj: a mers în 'punctul fierbinte' al Rusiei/ Video
UPDATE 8 iulie, ora 11.23: Maia Sandu, la 500 de zile de război în Ucraina: Ucraina va învinge. Altfel nu poate fi
Preşedintele Republicii Moldova Maia Sandu afirmă, în mesajul transmis la împlinirea a 500 de zile de război în Ucraina, că Ucraina va învinge lşi exprimă solidaritatea Republicii Moldova faţă de poporul ucrainean.
„500 de zile de când oamenii paşnici, care dormeau în casele lor, care trăiau pe pământul lor, au fost treziţi de exploziile bombelor şi huruitul tancurilor. Oameni nevinovaţi executaţi şi lăsaţi să se descompună pe străzi sau aruncaţi în groapa comună. La Bucha, la Irpin, la Hostomel, la Borodianka. Femei violate şi copii ucişi sau schilodiţi de bombe", afirmă Maia Sandu.
UPDATE 8 iulie, ora 10.23: Cinci drone ruseşti au fost doborâte în Ucraina, în atacul de noaptea trecută
Forțele Aeriene ale Ucrainei raportează că, în noaptea de vineri spre sâmbătă, invadatorii ruși au lansat un nou atac cu drone iraniene Shahed.
Cinci drone au fost doborâte de forțele de apărare antiaeriană ucrainene. Potrivit unui raport publicat sâmbătă dimineaţă, ruşii au atacat din direcția sud-estică (Primorsk-Ahtarsk, Ţinutul Krasnodar din Rusia). Armata ucraineană precizează o parte din numărul total de drone lansate de ruşi nu au putut fi interceptate, astfel că acestea au lovit instalații industriale și de infrastructură din regiunile Dnipropetrovsk și Kirovohrad.
"Potrivit datelor preliminare, nu sunt victime. Administrațiile militare locale vor raporta pagubele" - adaugă Forțele Aeriene ale Ucrainei. Amintim că, în noaptea de vineri spre sâmbătă, în jurul orei 01:50, sirenele de raid aerian au început să sune în mai multe zone ale Ucrainei. Forțele Aeriene au avertizat imediat că există riscul unor atacuri cu drone kamikaze. Ulterior, șeful regiunii Dnipropetrovsk, Serhi Lisak, a transmis că ruşii au bombardat oraşul Krivi Rih, lovind o întreprindere. Un civil a fost rănit în timpul bombardamentului.
UPDATE 8 iulie, ora 09.38: Rusia a solicitat convocarea unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU pe tema Nord Stream, pentru 11 iulie
Dmitri Polianski, reprezentantul permanent adjunct al Federației Ruse pe lângă Organizația Naţiunilor Unite, a declarat că partea rusă va invita la reuniune 'câțiva raportori interesanți și imparțiali'. Delegația rusă a solicitat o reuniune deschisă a Consiliului de Securitate al ONU pe 11 iulie pe tema subminării gazoductelor Nord Stream, a anunțat Dmitri Polianski, reprezentant permanent adjunct al Rusiei la ONU. Diplomatul a mai scris că Federația Rusă a cerut 'Președinției britanice să invite pentru a prezenta rapoarte reprezentanți a trei țări - Danemarca, Germania și Suedia - care desfășoară investigații privind sabotajul de la gazoductele Nord Stream.
UPDATE 8 iulie, ora 09.25: Volodimir Zelenski a vizitat Insula Şerpilor
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a onorat memoria eroilor ucraineni de pe Insula Şerpilor, în cadrul unei vizite neanunţate în acest teritoriu din Marea Neagră - transmite Ukrinform.
Sâmbătă dimineaţă, Zelenski a publicat pe conturile sale de pe reţelele sociale o înregistrare video în care apare vizitând Insula Şerpilor. "500 de zile de război la scară largă. Insula Şerpilor. Insulă liberă a Ucrainei libere" - a declarat Volodimir Zelenski.
UPDATE 8 iulie, ora 08.30: Erdoğan intenționează să obţină o prelungire cu doi ani a acordului care permite exportul cererealelor ucrainene
Turcia depune eforturi pentru a prelungi acordul referitor la exportul maritim de cereale ucrainene și întreprinde demersuri pentru ca acesta să aibă o valabilitate de doi ani - potrivit unui declaraţii făcute de președintele turc, Recep Tayyip Erdoğan. Liderul turc a făcut declaraţia respectivă vineri seară, la o conferință de presă comună cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, aflat în vizită la Istanbul.
"Continuăm să lucrăm asupra coridorului cerealelor. Lucrăm la prelungirea acestuia după data de 17 iulie. Ne dorim o prelungire cu cel puțin trei luni. Ne așteptăm la asta și vom depune eforturi pentru a creşte durata acordului cu doi ani" - a precizat Erdoğan. Potrivit preşedintelui turc, subiectul respectiv a fost discutat cu Volodimir Zelenski și va fi abordat într-o conversație telefonică şi cu președintele rus, Vladimir Putin.
"Îmi doresc continuarea inițiativei cerealelor. Sunt sigur că toate părțile interesate înțeleg responsabilitatea globală a acestei inițiative" - a adăugat Recep Tayyip Erdoğan. Președintele Ucrainei, de asemenea, a remarcat că întreaga lume este interesată de funcționarea acestui aşa-numit coridor al cerealelor. Zelenski a subliniat că este important ca durata acestei iniţiative să nu depindă de dispoziţia pe care o are președintele rus atunci când se trezeşte.
UPDATE 8 iulie, ora 07.45: Asul din mâneca lui Olaf Scholz: Prigojin și Lukașenko, interceptați de servicul secret german în timpul negocierilor
Serviciul Federal de Informații (BND) din Germania a ascultat negocierile dintre Evgheni Prigojin și Aleksandr Lukașenko pe 24 iunie, ziua rebeliunii PMC Wagner, potrivit unei investigații a jurnaliștilor de la grupul media ARD.
Un purtător de cuvânt al serviciului german de informații a declarat că agenția „nu comentează public problemele legate de posibilele rezultate ale informațiilor". . "Serviciul Federal de Informații raportează cu privire la subiecte relevante, în special guvernului federal și comisiilor competente ale Bundestagului german care se reunesc în secret", a mai adăugat purtătorul de cuvânt.
UPDATE 8 iulie, ora 07.15: Grupul Wagner ar fi părăsit Republica Centrafricană: Avem mişcări de avioane, posturi care au fost părăsite
Un număr necunoscut de mercenari din grupul paramilitar rus Wagner ar fi părăsit Republica Centraafricană în ultimele zile, potrivit mai multor surse străine, o informaţie dezminţită ferm de guvernul acestei ţări, relatează France Presse, potrivit Agerpres.
"Se vorbeşte despre plecarea lor. Îşi reduc activitatea. Este probabil un amestec între dificultăţile actuale ale Wagner şi limitele carnetului de cecuri (al preşedintelui Faustin-Archange) Touadera", a indicat pentru AFP o sursă franceză apropiată dosarului.
UPDATE 8 iulie, ora 07.05: Zelenski: 'În orice caz, ne vom relua controlul asupra Crimeei'
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, în conferinţa de presă comună cu preşedintele Turciei Recep Tayyip Erdogan, că el crede că ţara sa va recâştiga controlul asupra Crimeei şi a mulţumit Turciei pentru susţinerea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, relatează CNN, citat de Agerpres.
„Sunt recunoscător Turciei pentru că ne sprijină integritatea teritorială şi suveranitatea”, a spus Zelenski în conferinţă.
UPDATE 8 iulie, ora 06.45: Angajament serios: NATO îşi va consolida apărarea, inclusiv în zona Mării Negre, şi vrea anvergură globală
Alianţa Nord-Atlantică îşi va consolida apărarea, prin măsuri suplimentare în nord, sud şi est, inclusiv în zona Mării Negre, afirmă secretarul general, Jens Stoltenberg, subliniind că NATO va intensifica parteneriatele cu naţiuni din zona Asia-Pacific.
"La summitul de la Vilnius, vom aplica noi măsuri majore pentru consolidarea descurajării militare şi a apărării, prin trei noi planuri de apărare regională, pentru a contracara două ameninţări principale la adresa Alianţei noastre: Rusia şi terorismul. Un plan va fi pentru zona de nord, la Atlantic şi în zona Arctică europeană."
UPDATE 8 iulie, ora 04.50: Erdogan, declarație surpinzătoare privind aderarea Ucrainei la NATO
Ucraina "merită să adere la NATO", a declarat vineri preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, după o întâlnire la Istanbul cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, notează AFP, citat de Agerpres.
Kievul vrea să adere la Alianţa Nord-Atlantică, dar Statele Unite au avertizat vineri că Ucraina "nu se va alătura NATO" la finalul summitului Alianţei prevăzut marţi şi miercuri la Vilnius.
UPDATE 8 iulie, ora 03.45: Joe Biden, despre decizia de a trimite Ucrainei muniție cu fragmentație
Preşedintele american, Joe Biden, a afirmat că a luat o "decizie foarte dificilă" livrând muniţie cu fragmentaţie Ucrainei, justificând acest lucru prin faptul că Ucraina "rămâne fără muniţie", relatează AFP, citat de Agerpres.
"A fost o decizie foarte dificilă pentru mine", a declarat preşedintele Biden potrivit unor fragmente difuzate vineri dintr-un interviu acordat CNN, precizând că a discutat în prealabil cu ţările aliate şi cu Congresul american.
UPDATE 8 iulie, ora 02.45: Președintele Zelenski se întâlnește cu omologul turc într-o vizită oficială
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a ajuns în Turcia pentru discuții cu omologul său, Recep Tayyip Erdoğan. Vizita reprezintă unul dintre demersurile sale diplomatice înainte de summitul NATO, programat săptămâna viitoare.
Liderul ucrainean a vizitat deja Bulgaria, Republica Cehă și Slovacia.
UPDATE 8 iulie, ora 00.45: Încă un lider european se opune aderării Ucrainei la NATO: Contravine intereselor naționale
Aderarea Ucrainei la NATO contravine intereselor naționale ale Slovaciei, a declarat fostul prim-ministru al țării, liderul partidului de opoziție "Smer", Robert Fico, notează RIA NOVOSTI, potrivit Rador.
"Cred că Ucraina nu poate deveni membră a NATO atâta vreme cât pe teritoriul ei se desfășoară un conflict militar, dar, în general, statutul de membru al Ucrainei în NATO contravine intereselor noastre naționale", a declarat Fico la o conferință de presă ținută astăzi. El a remarcat faptul că numai cei care vor să dezlănțuie al treilea război mondial pot împinge Ucraina spre NATO.
