Forțele aeriene ruse au efectuat un atac masiv asupra infrastructurii energetice și de gaze a Ucrainei, susține Ministerul rus al Apărării, citat de The Guardian. În comunicatul ministerului se mai susține că au fost folosite arme cu rază lungă de acțiune și toate țintele au fost atinse, fiind întreruptă activitatea întreprinderilor din industria de apărare vizate.
STIRIPESURSE.RO vă prezintă mai jos, în format „live text”, principalele știri legate de războiul din Ucraina
UPDATE 1 aprilie, ora 21.45: Ministerul rus al Apărării a anunţat interceptarea a șase drone ucrainene deasupra Mării Negre
Sistemele de apărare antiaeriană ale Rusiei au interceptat șase drone ucrainene de tip avion deasupra Mării Negre, a informat Ministerul rus al Apărării. "La 1 aprilie, în jurul orei 19:30, ora Moscovei, a fost dejucată o tentativă a regimului de la Kiev de a efectua un atac terorist folosind drone de tip avioane asupra unor obiective de pe teritoriul Federației Ruse. Sistemele de apărare aeriană de serviciu au interceptat șase drone deasupra Mării Negre" - a anunţat ministerul rus.
UPDATE 1 aprilie, ora 17.55: FOTO-VIDEO – Premieră în războiul din Ucraina: roboții au fost trimiși în prima linie a frontului
Atât forțele armate rusești, cât și cele ucrainene vor să reducă pe cât posibil pierderile în războiul din Ucraina. În acest sens au fost trimise la înaintare drone sau rachete, însă războiul a ajuns acum la alt nivel: se trimit roboți pe linia frontului, controlați de la distanță.
UPDATE 1 aprilie, ora 16.56: Lugansk: Mașina șefului adjunct al Centrului de Servicii pentru Organizațiile Educaționale a fost aruncată în aer
Mașina șefului adjunct al Centrului de Servicii pentru Organizațiile Educaționale din Lugansk a fost aruncată în aer. Bărbatul a murit
Mașina șefului adjunct al „Centrului de Servicii pentru Organizațiile Educaționale”, Valery Chaika, din Lugank, a fost aruncată în aer.
Explozia a avut loc în apropiere de clădirea universității din Starobelsk.
Valery Chaika a murit, transmite Nexta.
UPDATE 1 aprilie, ora 15.20: Rusia dezminte orice implicare în "sindromul Havana", în urma dezvăluirilor unui website anti-Kremlin
Kremlinul a dezminţit luni că serviciile secrete ruse ar avea vreun rol în aşa-numitul "sindrom Havana", o serie de afecţiuni bizare suferite de diplomaţi şi spioni americani în lume şi pe care nici Statele Unite nu au reuşit să le elucideze.
Reacţia Moscovei survine după ce un website rus anti-Kremlin stabilit în Letonia, The Insider, citat Reuters, a susţinut că a efectuat împreună cu alte media o investigaţie conform căreia membri ai unei unităţi din cadrul serviciului militar rus de informaţii GRU s-au aflat în zonele unde au survenit acele simptome în rândul diplomaţilor şi spionilor americani, iar membri de rang înalt ai acelei unităţi au primit medalii şi promovări pentru activitatea lor în dezvoltarea unor "arme acustice non-letale".
"Aceasta nu este deloc o temă nouă; de mulţi ani, tema aşa-numitului "Sindrom Havana" a fost exagerată în presă, şi de la bun început a fost însoţită de acuzaţii împotriva părţii ruse", a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit Reuters.
"Dar nimeni nu a publicat sau nu a enunţat vreodată orice probă convingătoare a acestor acuzaţii nefondate. Aşadar, toate acestea nu sunt altceva decât acuzaţii fără fundament ale presei", a adăugat purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin.
Printre simptomele din aşa-numitul "sindrom Havana" au fost observate începând din anul 2016 migrene, greaţă, pierderi de memorie, ameţeli sau halucinaţii auditive. Mai întâi au fost afectaţi membri din personalul ambasadei SUA în Cuba şi familiile acestora, iar ulterior fenomenul a fost observat şi la alte misiuni diplomatice americane.
Statele Unite nu au reuşit să elucideze cauza acestora, dar serviciile secrete americane au concluzionat anul trecut că este "foarte improbabil" ca vreun adversar extern să le fi provocat, estimând drept cauză mai probabilă a respectivelor simptome unele afecţiuni preexistene sau factori de mediu.
UPDATE 1 aprilie, ora 14.30: Rusia opreşte căutarea a 13 mineri blocaţi în subteran în Mina de aur Pionier de peste două săptămâni
Salvatorii ruşi au pus capăt luni unor operaţiuni care vizau găsirea a 13 mineri daţi dispăruţi în subteran în urma unei alunecări de teren, în urmă cu peste două săptămâni, în Extremul Orient rus, din cauză că nu au ajuns la locul în care se aflau minerii, relatează AFP.
Aceşti mineri specializaţi în săparea de tuneluri au fost blocaţi la o adâncime de aproximativ 125 de metri de o alunecare de teren, la 18 martie, într-o mină de aur în regiunea Amur.
Sute de salvatori trimişi la faţa locului au îndepărtat aluviuni şi au săpat tunel uri până la minerii blocaţi, însă, ”la 1 aprilie, s-a luat decizia de a opri operaţiunea de salvare de la Mina Pionier”, anunţă compania care gestionează mina, Pokrovski Rudnik, citată de agenţia rusă de presă Intefax.
Potrivit companiei, ”rezultatele forajului au arătat că galeriile în care s-ar fi putut afla minerii sunt pline de mase de rocă şi apă”.
SALVATORI ”ÎN PERICOL DE MOARTE”
Această situaţie punea ”în pericol de moarte” salvatorii şi angajaţii minei implicaţi în operaţiunile de căutare a minerilor, anunţă Pokrovski Rudnik.
Autorităţile au anunţat anterior că operaţiunile de salvare au fost complicate de intrarea permanentă în mină a unor ape subterane.
Accidentele de mină în Rusia, ca de altfel la fel ca în toate ţările care făceau parte din URSS, rămân frecvente şi sunt legate adesea de un laxism în aplicarea regulilor de securitate, o proastă gestionare, corupţie sau echipamente depăşite.
UPDATE 1 aprilie, ora 13.45: Miros misterios în mai multe regiuni din Rusia și Finlanda. 'M-am trezit cu o durere de cap și nu puteam respira'
UPDATE 1 aprilie, ora 12.40:Motivul pentru care Ucraina nu poate, de fapt, să mobilizeze mai mulți soldați: situație dezastruoasă pe front
UPDATE 1 aprilie, ora 11.40: Forțele ucrainene au doborât două drone lansate de Rusia
Forțele armate ucrainene au doborât, în cursul nopții de duminică spre luni, două din cele trei drone lansate de Rusia asupra Ucrainei, au anunțat ofocialitățile militare de la Kiev.
Statul major general al armatei ucrainene nu a oferit informații suplimentare despre atac, relatează Reuters.
Pe de altă parte, Ministerul ucrainean al Energiei a arătat că echipamente de la o stație electrică din regiunea Zaporojie au fost avariate în urma unui atac cu drone.
În ultima perioadă Rusia a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. În 22 martie s-a înregistrat cel mai puternic atac rusesc asupra infrastructurii energetice a Ucrainei de la începutul războiului, provocând daune majore și ducând la întreruperi masive de energie electrică. Săptămâna trecută, Rusia a continuat să vizeze prin atacuri cu drone centrale termice și hidroelectrice din Ucraina.
UPDATE 1 aprilie, ora 11.00: Franţa cere Chinei să transmită "mesaje foarte clare" Rusiei
Ministrul de externe francez, Stephane Sejourne, a cerut luni Chinei să trimită "mesaje foarte clare Rusiei" cu privire la războiul din Ucraina şi a apărat menţinerea unor relaţii economice puternice cu gigantul asiatic, potrivit AFP.
"Ne aşteptăm ca China să trimită mesaje foarte clare Rusiei", a spus ministrul, pledând pentru "un raport de forţe în favoarea Ucrainei", la o conferinţă de presă cu omologul său chinez Wang Yi.
"Evident, China joacă un rol-cheie în independenţa, respectarea dreptului internaţional, inclusiv suveranitatea Ucrainei", a afirmat el.
China, care se prezintă ca o parte neutră, dar a cărei relaţie cu Rusia s-a aprofundat de la începutul conflictului, promite o soluţionare politică pentru a pune capăt luptelor.
Ea este chemată în mod regulat de comunitatea occidentală să joace un rol mai activ în acest conflict, folosindu-şi influenţa asupra Moscovei.
"Acest război priveşte întreaga comunitate internaţională", i-a spus luni Stephane Sejourne omologului său chinez, care nu a menţionat în mod specific conflictul din Ucraina în discursul său introductiv de la începutul conferinţei de presă.
"Suntem convinşi că nu va exista o pace durabilă dacă ea nu este negociată cu ucrainenii", a adăugat ministrul francez. "Nu va exista securitate pentru europeni dacă nu există pace în conformitate cu dreptul internaţional", a precizat el.
"Aceasta este, prin urmare, o problemă esenţială pentru noi, motiv pentru care Franţa este hotărâtă să menţină un dialog strâns cu China", a declarat Sejourne, care vizitează capitala chineză pentru o zi.
Ministrul s-a referit, de asemenea, la relaţia economică dintre Franţa şi China. "Nu este de dorit să ne decuplăm de China", adică să se reducă brusc legăturile economice dintre cele două ţări, a spus el.
În ultimele luni, mai mulţi lideri politici din Europa şi Statele Unite au vorbit despre necesitatea de a reduce dependenţa ţării lor de gigantul asiatic, lucru la care guvernul chinez spune că se opune cu fermitate.
Cu toate acestea, ministrul de externe francez a cerut luni o "reechilibrare economică", deoarece "comerţul nostru trebuie să aibă, de asemenea, o bază solidă şi durabilă".
Wang Yi a declarat că "apreciază" respingerea de către omologul său francez a ideii de decuplare.
"Nu este posibilă decuplarea de China, iar decuplarea de China este cel mai mare risc", a spus el. "Cred că s-a dovedit şi se va dovedi că China este o oportunitate, şi nu un risc pentru Europa. Cele două părţi sunt parteneri, nu rivali", a adăugat Wang Yi.
Vizita lui Sejourne face parte din cea de-a 60-a aniversare a relaţiilor diplomatice dintre Franţa şi China şi survine într-un context de reluare a schimburilor faţă în faţă după încheierea pandemiei de coronavirus.
Este a doua oară în mai puţin de şase luni când un ministru de externe francez vizitează China, după o deplasare în noiembrie anul trecut a predecesoarei lui Sejourne, Catherine Colonna.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a vizitat China în aprilie 2023.
Luni după-amiază, Stephane Sejourne urmează să participe la lansarea expoziţiei "Versailles şi Oraşul Interzis", în Oraşul Interzis din Beijing, unde aproximativ şaizeci de opere de artă şi obiecte preţioase din Palatul Versailles vor fi prezentate publicului până la sfârşitul lunii iunie.
"Este pentru prima dată" când lucrări de la Palatul Versailles călătoresc în Oraşul Interzis, a declarat pentru AFP Marie-Laure de Rochebrune, curator general al Palatului Versailles.
Vaze, obiecte din porţelan, tablouri, evantaie: piesele prezentate, uneori cadouri schimbate între regii francezi şi împăraţii chinezi ai vremii, arată "relaţiile privilegiate dintre China şi Franţa, care s-au dezvoltat în a doua jumătate a secolului al XVII-lea şi au durat până la sfârşitul secolului al XVIII-lea", a spus ea.
UPDATE 1 aprilie, ora 09.40: Escaladează conflictul dintre Franța și Rusia: Moscova pregătește o decizie radicală
UPDATE 1 aprilie, ora 08.37: Putin a semnat decretul: Rusia mobilizează o armată uriașă
UPDATE 1 aprilie, ora 08.10 - Se împlinește profeția lui Medvedchuk? Putin a lansat racheta morții, simulând un atac nuclear pe teritoriul Ucrainei
Vladimir Putin a orchestrat recent un exercițiu de simulare a unui atac nuclear asupra Ucrainei. Care a fost traiectoria rachetei? Într-un răspuns rapid și eficient, avioanele de luptă ale forțelor aeriene ucrainene au reușit să intercepteze și să doboare o rachetă de croazieră rusească, modelul Kh-55SM, înainte ca aceasta să își atingă potențialul obiectiv., a raportat canalul Telegram @war_home, potrivit Militarnyi.
Kh-55SM a fost doborâtă de o rachetă aer-aer R-27 în regiunea Rivne, la 200 de kilometri de frontiera cu Polonia și cu Uniunea Europeană. Raza de acțiunea a rachetei Kh-55 este de 3.500 de kilometri.
UPDATE 1 aprilie, ora 08.05 - Vladimir Putin pregătește o mare operațiune în Ucraina: războiul intră într-o nouă fază
Rusia este în doliu după atacul terorist de vineri de la complexul Crocus City Hall din Moscova, în care au fost uciși cel puțin 143 de oameni. Însă conducătorii țări sunt ocupați cu altceva: uneltesc, arată o analiză NYTimes.
Ținta e clară. Cu toate că ISIS a revendicat atacul, conducerea rusă a dat vina în mod repetat pe Ucraina și susținătorii ei occidentali. Chiar și atunci când Vladimir Putin a recunoscut cu reticență, luni, că atacul a fost executat de „islamiști radicali”, el a dat de înțeles că ar fi făcut-o la comanda altcuiva. Deocamdată Kremlinul își păstrează toate opțiunile la îndemână: purtătorul lui de cuvânt, Dmitri Peskov, a declarat că e „prea devreme” pentru a se discuta despre un răspuns. Însă zgomotul asurzitor al acuzațiilor neîntemeiate la adresa Kievului, acompaniat de lovituri noi asupra infrastructurii civile a Ucrainei, îi trădează limpede intenția.
UPDATE 1 aprilie, ora 08.00 - Zelenski și-a concediat cel mai bun prieten, omul care l-a făcut super vedetă
Pentru Zelenski, aceasta nu este o perioadă ușoară. O demonstrează şi noul val de concedieri și schimbări de rol din rândul colaboratorilor săi. După demiterea șefului forțelor armate, Valeri Zalujni, la începutul lunii februarie, și marți a secretarului Consiliului de Securitate și Apărare Națională, Oleksii Danilov, vineri, președintele a revocat din funcţie trei consilieri și doi colaboratori importanți. Au existat schimbări în conducerea serviciilor de informații și în posturi cheie din armată. Iar acum a sosit rândul prietenului său de o viață, Serhiy Shefir.
Observatorii notează că majoritatea ucrainenilor continuă să fie împotriva alegerilor în această perioadă de urgență națională, iar centralizarea de sus în jos impusă de președinte este întâmpinată cu un scepticism din ce în ce mai mare. Un context în care vestea demiterii lui Serhiy Shefir, mâna sa dreaptă din 2019, a fost primită cu surprindere. În 2021, Shefir a suferit un atac, care a rămas învăluit în mister: întorcându-se la Kiev dintr-o călătorie de afaceri, mașina sa blindată a fost lovită de zece gloanțe. El a scăpat cu viaţă, șoferul în schimb, nu.
UPDATE 1 aprilie, ora 02.36 - Ultimatum rusesc către Ucraina: predarea imediată a celor acuzați de acte teroriste
Rusia cere Ucrainei să predea toate persoanele pe care le consideră implicate în "actele teroriste" comise în ţară, informează Rador Radio România.
Rusia cere Ucrainei să predea toate persoanele pe care le consideră implicate în actele teroriste comise în ţară, inclusiv șeful Serviciului de Securitate SBU, a anunțat duminică Ministerul de Externe.
UPDATE 1 aprilie, ora 02.18 - Zelenski, venituri de patru ori mai mari în 2023 față de 2022: Cât a încasat președintele Ucrainei
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut publică o declarație privind proprietatea, veniturile și cheltuielile sale pentru anul 2023, aceasta fiind disponibilă pe site-ul președinției, conform informațiilor furnizate de Novoe Vremia.
Conform documentului, veniturile președintelui și ale membrilor familiei sale în 2023 au totalizat 12.423.000 de grivne, echivalentul aproximativ a 294.000 de euro. Din acest total, cea mai mare parte, adică 7.455.000 de grivne, provine din vânzarea titlurilor de stat deținute de către președinte.
UPDATE 1 aprilie, ora 01.30 - Elon Musk spune că Rusia 'va câștiga mai multe teritorii' în Ucraina și recomandă Kievului o pace negociată
Ucraina riscă să piardă Odesa și accesul la Marea Neagră dacă nu este de acord să negocieze cu Rusia, a declarat antreprenorul american Elon Musk, conform TASS.
Elon Musk a scris pe rețeaua X (fostă Twitter) că Rusia „cu siguranță va câștiga mai mult teren” în Ucraina și că, dacă războiul va dura mult, „va cădea și Odesa”.
Comentează