Premium
Rușii au creat o barieră defensivă de 30 km, din garnituri feroviare, numită "trenul țarului", între localitățile Olenivka și Volnovakha, din regiunea ocupată Donețk, arată Institutul pentru Studiul Războiului. Imaginile din satelit din 10 mai 2023 și 10 februarie 2024 arată că trupele ruse au adunat într-un interval de nouă luni peste 2.100 de vagoane de tren. Șirul uriaș de vagoane ar putea fi folosit ca linie defensivă împotriva unei viitoare ofensive ucrainene.
STIRIPESURSE.RO vă prezintă mai jos, în format „live text”, principalele știri legate de războiul din Ucraina
UPDATE 13 februarie, ora 22.25: Putin a negociat cu americanii încetarea războiului din Ucraina: SUA au respins orice discuție (Reuters)
UPDATE 13 februarie, ora 22.00: Ucraina vrea să obţină scutiri de la normele din Pactul Verde în cursul negocierilor de aderare la UE
Ucraina ar putea fi dispusă să renunţe la subvenţiile agricole oferite de Uniunea Europeană în schimbul relaxării normelor prevăzute în pactul verde european, cu prilejul negocierilor de aderare care vor începe luna viitoare, a declarat pentru Reuters un înalt oficial ucrainean.
Ucraina, ţară cu un sector agricol capabil să hrănească sute de milioane de persoane, a fost invitată anul trecut să adere la UE şi în luna martie va demara negocierile pentru fiecare sector separat, în ideea de a-şi armoniza legislaţia cu cerinţele UE. Cel mai probabil, integrarea sectorului agricol ucrainean, care înainte de invazia rusească din 2022 a fost al patrulea mare furnizor mondial de cereale, în blocul comunitar va fi o operaţiune delicată, atât din punct de vedere politic cât şi economic.
Kievul ar putea fi eligibil să primească 96,5 miliarde de euro sub formă de subvenţii de la Politica Agricolă Comună pe parcursul a şapte ani, dacă regulile actuale vor fi aplicate şi uniunii extinse.
Cu toate acestea, pactul verde european, care stabileşte reglementările pentru sectorul agricol comunitar în următoarele decenii, ar putea face viaţa mai dificilă pentru fermierii ucraineni, comparativ cu situaţia în care aceştia ar funcţiona fără subvenţiile oferite de blocul comunitar, susţine sursa citată de Reuters.
"După părerea mea, strategia ideală de negociere este să obţinem mai puţine restricţii asupra comerţului, mai puţine restricţii de mediu pentru fermierii ucraineni şi, pentru a obţine acest rezultat, suntem dispuşi să renunţăm la subvenţii", a precizat oficialul ucrainean care a dorit să îşi păstreze anonimatul.
"Trebuie să ne protejăm competitivitatea, nu trebuie să creăm o birocraţie care să frâneze dezvoltarea, în special în situaţia noastră, de exemplu să obţii zece certificate de mediu pentru un lucru insignifiant", a adăugat oficialul ucrainean.
Sectorul agricol este crucial pentru economia ucraineană afectată de război iar înainte de război era responsabil pentru jumătate din valoarea exporturilor Ucrainei. Ţara vecine vinde deja o parte importantă din producţia sa agricolă în UE iar dacă va deveni ţară membră a blocului comunitar, exporturile sale nu vor mai fi supuse tarifelor şi cotelor.
Negocierile de aderare cu Ucraina au loc într-un moment delicat, în condiţiile în care fermierii din întreaga Europă au protestat în ultimele săptămâni faţă de reglementările din pactul verde european referitoare la bunăstarea animalelor şi utilizarea pesticidelor, precum şi la cerinţa de a lăsa în pârloagă 4% din terenul arabil.
De asemenea, plata subvenţiilor agricole către Ucraina ar putea crea o situaţie în care subvenţiile plătite actualelor state membre UE vor fi reduse cu aproximativ 20%, a estimat Financial Times într-un articol publicat în toamna anului trecut.
Relaxarea cerinţelor stricte în domeniul mediului, noi subvenţii şi taxe mai mici se numără printre principalele solicitări ale fermierilor europeni care protestează de câteva săptămâni, şi care cred că astfel de măsuri îi vor proteja mai bine de competitorii din afară, cum sunt cei din Ucraina.
Mulţi fermieri din Ucraina cred că aderarea la UE la va da acces la subvenţii la scară largă, ceea ce le va permite să îşi majoreze producţia şi să realizeze venituri mai mari.
Cu toate acestea, unii oficiali avertizează că subvenţiile ar putea să se întoarcă împotriva Ucrainei. "Cred că există o problemă. Deseori subvenţiile din agricultură joacă un rol negativ atunci când devin un calmant de care devii dependent", a spus oficialul citat de Reuters.
De asemenea, fermierii ucraineni ar putea deveni mai puţini dinamici din cauza subvenţiilor, susţine sursa. "Atunci când funcţionezi într-un sistem de subvenţii, eşti legal de ele. Dacă beneficiezi de subvenţii pentru morcovi atunci poţi să plantezi doar morcovi", a precizat oficialul ucrainean.
UPDATE 13 februarie, ora 19.00: Urmează un deceniu periculos: Raportul Institutului Internaţional pentru Studii Strategice
UPDATE 13 februarie, ora 16.50: VIDEO – Fabrica de avioane MiG din Moscova a luat foc
UPDATE 13 februarie, ora 14.31: Volodimir Zelenski a salutat votul Senatului SUA în favoarea proiectului de lege care prevede furnizarea de ajutoare Ucrainei
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat votul Senatului SUA în favoarea unui proiect de lege care prevede acordarea unui ajutor de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina. "Ajutorul american aduce o pace justă în Ucraina și restabilește stabilitatea globală, având ca rezultat creșterea securității și prosperității pentru toți americanii și întreaga lume liberă", a scris liderul ucrainean pe reţeaua socială X, relatează Rador Radio România. Finanțarea este crucială pentru ca administraţia de la Kiev să poată respinge atacurile rusești și să-și mențină în funcţiune economia grav afectată de războiul care a intrat în al treilea an. Proiectul de lege nu a fost încă votat de Camera Reprezentanților din SUA, controlată de republicani, unde a fost contestat în mod repetat.
UPDATE 13 februarie, ora 14.30: Senatul SUA a aprobat zeci de miliarde pentru Ucraina și Israel. Urmează însă marele test republican din Camera Reprezentanților
UPDATE 13 februarie, ora 14.05: Două regiuni din Rusia au fost atacate de dronele Forțelor Armate Ucrainene
Patru UAV-uri de tip aeronave au încercat să atace teritoriul Rusiei, relatează Rador Radio România.
Potrivit Serviciului de presă al Ministerului rus al Apărării, sistemul de apărare antiaeriană a distrus dronele ucrainene, în jurul orei 12:30, ora Moscovei. Două drone ale Forțelor Armate Ucrainene au fost doborâte deasupra teritoriului regiunii Belgorod, una - deasupra teritoriului regiunii Briansk, a precizat ministerul. Guvernatorul regiunii Briansk, Alexandr Bogomaz, a remarcat că un vehicul aerian fără pilot de recunoaștere de tip avion a fost distrus deasupra teritoriului districtului municipal Starodub. Incidentul nu s-a soldat cu victime şi nici cu pagube, a adăugat guvernatorul regiunii Briansk pe canalul său de Telegram. Serviciile operative intervin la fața locului, a scris Bogomaz. Sâmbăta trecută, 10 februarie, Ministerul rus al Apărării a anunţat că un atac al Forțelor Armate Ucrainene a fost comis asupra navelor civile din Marea Neagră.
UPDATE 13 februarie, ora 14.03: UE îi dă Rusiei o lovitură supremă! Moscova reacționează dur: 'E un jaf!'
UPDATE 13 februarie, ora 13.00: Serviciile secrete avertizează: 'Rusia se pregăteşte pentru o confruntare militară cu Occidentul și își dublează prezența militară lângă țările baltice'
UPDATE 13 februarie, ora 12.25: Atac rusesc la Dnipro cu drone şi rachete: centrala electrică a fost avariată, şcolile au fost închise, un spital a fost evacuat
Rusia a atacat marţi cu rachete şi drone oraşul Dnipro din centrul Ucrainei, avariind o centrală electrică şi forţând autorităţile să închidă şcolile şi să evacueze un spital, au declarat oficiali ucraineni şi presa locală, relatează Reuters, informează News.ro.
Oraşul cu puţin sub un milion de locuitori a fost atacat cu o rachetă şi de patru grupuri de drone care se apropiau dinspre sud, est şi nord, au declarat Forţele Aeriene ucrainene, care au raportat doborârea a 16 din cele 23 de drone.
Guvernatorul regional Serhii Lîsak a declarat că infrastructura energetică a fost lovită, dar nu a oferit alte detalii. El a spus că 10 drone au fost distruse deasupra oraşului.
Cel mai mare furnizor privat de energie din Ucraina, DTEK, a anunţat că o centrală electrică din oraş a fost avariată semnificativ. Nu au existat victime, a adăugat acesta. DTEK nu a precizat unde se află centrala electrică, dar compania de apă din Dnipro a declarat că "din cauza întreruperilor de curent" alimentarea cu apă a fost parţial suspendată.
Primarul din Dnipro, Boris Filatov, a declarat că autorităţile au închis şcolile dintr-un cartier şi au evacuat cel puţin un spital, înainte de un val de frig prognozat, care va solicita reţeaua de energie.
Atât Rusia, cât şi Ucraina şi-au intensificat atacurile aeriene departe de linia frontului în ultimele luni, vizând infrastructura energetică, militară şi de transport critică a celeilalte părţi.
UPDATE 13 februarie, ora 11.30: Ar putea să apară o nouă putere nucleară, aproape de Rusia: cele două țări sunt într-un conflict diplomatic deschis
UPDATE 13 febraurie, ora 10.43: Guvernatorul exclavei ruse Kaliningrad dă vina pe filosoful Immanuel Kant pentru război
Guvernatorul exclavei ruse Kaliningrad de la Marea Baltică, Anton Alihanov, a identificat un contributor neaşteptat la războiul din Ucraina: filosoful german Immanuel Kant (1724-1804), informează marţi dpa, relatează Agerpres.
Potrivit informaţiilor de luni din media locale, Alihanov a vorbit în cadrul unei conferinţe a politologilor ruşi despre marele fiu al fostului oraş german Königsberg, care a fost redenumit Kaliningrad după Al Doilea Război Mondial.
Filosoful Iluminismului, a cărui cea mai cunoscută lucrare este "Critica raţiunii pure", a fost "unul dintre creatorii intelectuali ai Occidentului modern", a afirmat guvernatorul.
Alihanov a calificat afirmaţiile lui drept o "certă provocare", însă a spus, potrivit transcrierii discursului său: "Mi-ar plăcea să arăt că Immanuel Kant, care s-a născut în urmă cu aproape 300 de ani, a avut o conexiune aproape directă cu haosul global... cu care avem de-a face. Mai mult, el a avut o legătură directă cu conflictul militar din Ucraina".
Kant a pavat calea spre relativismul moral, în care fiecare faptă şi fiecare nedreptate se presupune că poate fi justificată în Occident, a continuat Alihanov, adăugând că aceasta este în contrast cu Rusia, care aderă la valori etice eterne.
Königsberg, oraşul natal al lui Kant şi care făcea parte din statul de atunci Prusia, i-a revenit Uniunii Sovietice la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, în 1945.
Relaţia Rusiei cu filosoful este una împărţită: pe de o parte, mormântul său de la catedrală este păstrat şi Kant este considerat o atracţie turistică; pe de altă parte, atât mormântul, cât şi un monument de acolo au fost murdărite cu graffiti în urmă cu câţiva ani.
Moscova a lansat un război împotriva Ucrainei în urmă cu aproape doi ani. Ea se consideră o victimă a lumii occidentale, care, potrivit acuzaţiilor Moscovei, duce în Ucraina un război prin intermediari împotriva Rusiei.
UPDATE 13 februarie, ora 09.30: Premieră de la începutul războiului: Ucraina mulţumeşte României pentru cele '15 convoaie militare trimise' (VIDEO)
UPDATE 13 februarie, ora 7.18: Primarul orașului ucrainean Dnipro transmite că Rusia a atacat infrastructura civilă a localității
Primarul orașului Dnipro din centrul Ucrainei, Boris Filatov, a anunțat, luni, printr-o postare pe platforma Telegram, că Rusia a lansat atacuri asupra infrastructurii civile, iar presa locală a informat că s-a întrerupt alimentarea cu energie și apă în unele zone. Potrivit forțelor aeriene ucrainene, a avut loc un atac combinat cu dronă și rachetă asupra orașului. Postul public de televiziune Suspilne a transmis că electricitatea a fost întreruptă în anumite părți ale orașului, iar organismul media Dzerkalo Tyzhnya a anunțat că au fost întrerupte și serviciile de alimentare cu apă.
UPDATE 13 februarie, ora 7.10: Rusia a folosit pentru prima dată racheta hipersonică Zircon în Ucraina - experți
O analiză preliminară a dus la concluzia că Rusia a lovit săptămâna trecută Kievul cu racheta hipersonică Zircon, aceasta fiind prima utilizare a acesteia în războiul de aproape doi ani, ceea ce reprezintă o nouă provocare pentru apărarea aeriană a Ucrainei, a declarat luni şeful unui institut de cercetare din Kiev, relatează Reuters preluat de news.ro.
UPDATE 13 februarie, ora 02.00: Acuzații explozive lansate de serviciul secret militar ucrainean: 'Iranul și Hezbollahul antrenează operatori ruși de drone în Siria'
Iranul și Hezbollah antrenează operatori ruși de drone în Siria pentru a fi dislocați în Ucraina, a acuzat agenția ucraineană de informații militare (HUR) pe 12 februarie.
Garda Revoluționară Iraniană și gruparea militantă susținută de Teheran cu sediul în Liban desfășoară instrucțiunile la baza aeriană Shayrat. Rusia, Iranul și regimul lui Bashar al-Assad din Siria au cooperat intens atât la nivel militar, cât și politic, prezentând o provocare atât pentru Ucraina, cât și pentru Occident, transmit ucrainenii.
