Premium
Ucraina a doborât 38 dintre cele 42 de drone Shahed lansate de Rusia noaptea trecută, au anunțat Forțele Aeriene. Totodată, forțele ruse au atacat și cu cinci rachete ghidate antiaeriene S-300 din părțile ocupate din Donețk. Mai multe explozii au fost raportate la Odesa și Hmelnitskîi.
STIRIPESURSE.RO vă prezintă mai jos, în format „live text”, principalele știri legate de războiul din Ucraina
UPDATE 7 martie, ora 22.50:Rusia poate continua lupta în Ucraina cel puţin doi ani, avertizează spionajul lituanian
Preţurile ridicate ale petrolului, eludarea sancţiunilor şi investiţiile de stat oferă Rusiei suficiente resurse pentru a continua lupta în Ucraina la intensitatea actuală pentru încă cel puţin doi ani, au declarat joi într-un raport agenţiile de informaţii lituaniene, relatează Reuters.
Rusia şi-a reformat şi consolidat armata care a luptat în Ucraina în 2023 şi este pe cale să îşi extindă capacităţile militare de-a lungul graniţei sale cu NATO, inclusiv lângă Finlanda, care a aderat la alianţă anul trecut, au afirmat agenţiile lituaniene în evaluarea anuală a ameninţărilor cu care se confruntă ţara baltică.
"Moscova este capabilă să evalueze lecţiile învăţate şi să îşi îmbunătăţească eficacitatea de luptă", arată agenţiile lituaniene în raport.
Documentul comun este opera a două agenţii: Departamentul de Contrainformaţii al Securităţii Statului şi Serviciul de Informaţii şi Securitate din cadrul Ministerului Apărării Naţionale.
Ministrul rus al apărării a declarat marţi că Rusia şi-a întărit forţele militare în nordul şi vestul ţării ca răspuns la acumularea de forţe NATO la graniţele sale.
Agenţiile au scris că serviciile secrete ruse fac eforturi de a se sustrage sancţiunilor impuse industriei de apărare a ţării după ce a invadat Ucraina. În timp ce Rusia este aprovizionată în mod deschis cu arme şi muniţie doar de Iran şi Coreea de Nord, China a devenit cel mai mare furnizor de microcipuri, iar yuanul a devenit principala monedă pentru tranzacţiile internaţionale ale Rusiei, au precizat agenţiile din Lituania.
Acestea au adăugat că, de când Rusia a desfăşurat focoase militare în Belarus în 2023, a construit în mod constant infrastructura pentru utilizarea lor acolo.
Raportul a precizat că agenţiile de informaţii ruseşti şi belaruse şi-au intensificat eforturile de recrutare a lituanienilor care traversează graniţa, iar Lituania a reţinut mai mulţi cetăţeni ai săi în 2023, pe care i-a acuzat că au furnizat date pentru serviciile de informaţii belaruse în schimbul banilor.
În ceea ce priveşte China, agenţiile au declarat că ţara şi-a sporit eforturile de spionaj în Lituania în 2023, după decizia Lituaniei de a permite Taiwanului să deschidă o ambasadă de facto pe teritoriul său în 2021.
Raportul precizează că s-a constatat că actori cibernetici "afiliaţi cu China" au sondat în mod regulat instituţiile guvernamentale lituaniene pentru a găsi vulnerabilităţi "cu scopul de a pătrunde în reţelele lor şi de a exporta date".
UPDATE 7 martie, ora 22.00: Zelenski vizitează vineri Turcia şi se va întâlni cu Erdogan; în centrul întâlnirii, relansarea coridorului cerealelor în Marea Neagră
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski va efectua vineri o vizită Turcia şi se va întâlni cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, a anunţat joi preşedinţia de la Ankara, informează Reuters.
Într-o postare pe reţeaua socială X, preşedinţia turcă a menţionat că cei doi lideri vor discuta despre relaţiile bilaterale, evoluţia războiului ruso-ucrainean şi despre un posibil nou acord pentru transportul cerealelor ucrainene prin Marea Neagră. "Situaţia între Ucraina şi Rusia şi ultimele contacte asupra relansării coridorului securizat în Marea Neagră" vor fi în centrul întâlnirii, se arată în acelaşi mesaj.
Într-un comunicat separat, Ministerul turc de Externe a precizat că întâlnirea Erdogan-Zelenski se va desfăşura la Palatul Dolmabahce din Istanbul, la fel ca în vizita efectuată de preşedintele ucrainean în iulie 2023.
Preşedintele turc şi-a declarat săptămâna trecută sprijinul "în principiu" faţă de planul de pace în zece puncte prezentat în anul 2022 de preşedintele Zelenski, ce prevede retragerea necondiţionată a trupelor ruse din Ucraina, dar a cerut "mai multă diplomaţie". Erdogan a subliniat importanţa reluării negocierilor, pe care ţara sa le-a găzduit la Istanbul la începutul războiului declanşat de Rusia pe 24 februarie 2022, dar au fost sistate la sfârşitul lunii următoare fără niciun rezultat. Turcia şi-a manifestat disponibilitatea de a găzdui noi negocieri de pace ruso-ucrainene.
Respectivul plan de pace, enunţat de Zelenski la sfârşitul anului 2022, prevede retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean, restabilirea frontierelor Ucrainei recunoscute internaţional şi crearea unui tribunal internaţional pentru judecarea crimelor de război ruseşti, puncte pe care Rusia le consideră ca fiind de fapt o cerere de capitulare, astfel că a respins planul.
De partea sa, Moscova a cerut Kievului să accepte pierderea Crimeii şi a teritoriilor ucrainene ocupate de Rusia şi le-a reproşat responsabililor ucraineni că s-au retras de la negocierile de pace desfăşurate la Istanbul în martie 2022 pentru că aşa le-a cerut Washingtonul.
Preşedintele Erdogan încearcă să menţină relaţii echilibrate cu Kievul şi Moscova în timp ce războiul din Ucraina continuă. Totuşi, Turcia a provocat iritarea Rusiei după ce, în urma vizitei efectuate la Istanbul de preşedintele Zelenski, a predat anul trecut în luna iulie Kievului comandanţi ai batalionului ucrainean Azov luaţi prizonieri de armata rusă. Aceşti prizonieri ar fi trebuit să rămână în Turcia până la sfârşitul războiului, în virtutea unui acord tripartit încheiat între Ankara, Kiev şi Moscova, prin care aceasta din urmă a acceptat eliberarea lor din detenţie. Rusia şi-a exprimat nemulţumirea şi faţă de livrarea către Ucraina a unor arme fabricate în Turicia, în special drone Bayraktar
Pe de altă parte, Turcia este criticată de ţările occidentale că joacă un rol în ocolirea sancţiunilor impuse Rusiei. În acelaşi timp, Turcia s-a implicat activ în exporturile cerealelor ucrainene printr-un coridor maritim securizat în Marea Neagră, în virtutea unui acord mediat de asemenea de ONU, dar din care Rusia s-a retras acuzând nerespectarea componentei înţelegerii referitoare la exporturile ruseşti de produse agricole şi îngrăşăminte afectate indirect de sancţiunile occidentale.
UPDATE 7 martie, ora 21.30: Londra va furniza Kievului peste 10.000 de drone, utile inclusiv în atacuri asupra flotei navale ruse
Regatul Unit va furniza armatei ucrainene anul acesta "peste 10.000 de drone", inclusiv drone de atac, iar guvernul de la Londra a alocat pentru acest demers încă 125 de milioane de lire sterline, în plus faţă de cele 200 de milioane de lire promise anterior, a anunţat joi la Kiev ministrul britanic al apărării Grant Shapps, care a încurajat aliaţii Ucrainei în războiul cu Rusia să procedeze la fel, relatează agenţiile France Presse şi DPA.
Această nouă livrare, care survine după altele, include circa o mie de drone de atac de unică folosinţă, plus drone de supraveghere maritimă şi de atac asupra navelor flotei ruse de la Marea Neagră, dar cea mai mare parte a pachetului va cuprinde drone FPV (First Person View), acestea din urmă fiind drone dirijate de un pilot care vede într-o cască sau pe ecranul unui calculator imaginea terenului deasupra căruia zboară drona.
Regatul Unit a anunţat luna trecută o colaborare cu Letonia pentru organizarea unei coaliţii care să producă şi să livreze Ucrainei drone "pe scară extinsă şi la preţuri abordabile".
"Suplimentez angajamentul nostru pentru a înarma Ucraina cu noi drone moderne furnizate direct de industria de apărare lider mondial a Regatului Unit, din fabrică direct pe linia frontului. Încurajez partenerii internaţionali să se alăture Regatului Unit în acest efort", a indicat ministrul Grant Shapps, după ce s-a întâlnit la Kiev cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Atât armata rusă cât şi cea ucraineană folosesc intens dronele pentru recunoaştere, pentru reglarea tirului artileriei şi pentru atacuri asupra infanteriei şi echipamentelor militare, inclusiv asupra tancurilor, blindatelor sau obuzierelor.
Trupele ucrainene încearcă de asemenea să compenseze cu ajutorul dronele deficitul de muniţie de artilerie cu care se confruntă. Însă armata rusă foloseşte mijloace performante de război electronic pentru neutralizarea dronelor, iar industria militară rusă a conceput de la începutul războiului mai multe tipuri de drone de atac şi recunoaştere. De exemplu, Rusia a dezvăluit săptămâna trecută o dronă FPV necunoscută până atunci, denumită "Vampir", cu care a distrus unul dintre tancurile americane Abrams furnizate Ucrainei de SUA.
UPDATE 7 martie, ora 20.15: O nouă lecție de istorie marca Putin: Belgia a apărut pe harta lumii mulţumită Rusiei
UPDATE 7 martie, ora 19.08: Emmanuel Macron sporeşte implicarea Franţei în conflictul din #Ucraina, afirmă Kremlinul
Kremlinul a afirmat joi că preşedintele Emmanuel Macron sporeşte "implicarea" Franţei în conflictul din Ucraina, după afirmaţiile liderului francez ce nu a exclus trimiterea de trupe occidentale pe teritoriul ucrainean, o eventualitate respinsă de majoritatea aliaţilor săi, informează AFP.
"Macron este convins de politica sa ce constă în a dori să provoace o înfrângere strategică ţării noastre şi el continuă să sporească nivelul de implicare directă a Franţei" în conflictul din Ucraina, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-o înregistrare video difuzată pe Telegram de un jurnalist rus.
Peskov a subliniat de asemenea caracterul "contradictoriu" al declaraţiilor făcute de Paris cu privire la acest subiect, după primele afirmaţii ale lui Emmanuel Macron pe 26 februarie, când preşedintele francez a spus că "nu poate fi exclusă" trimiterea de trupe occidentale în Ucraina pe viitor.
Această primă declaraţie a suscitat emoţie în rândul aliaţilor Franţei în cadrul NATO, majoritatea cărora au respins imediat o asemenea eventualitate.
În pofida controversei, Macron a dat ulterior asigurări că toate cuvintele sale au fost "cântărite" şi "măsurate", dând asigurări totodată că refuză orice "logică a escaladării" cu Moscova.
Marţi, Macron i-a îndemnat pe aliaţii Ucrainei "să nu fie laşi" în faţa unei Rusii "devenită de neoprit", iar joi, primindu-i pe şefii partidelor franceze pentru a clarifica poziţiile lor cu privire la Ucraina, el a dat asigurări că sprijinul Parisului pentru Kiev nu are "nicio limită" şi nicio "linie roşie".
Fostul preşedinte şi actualul numărul doi al Consiliului de Securitate rus, Dmitri Medvedev, un obişnuit al declaraţiilor vehement antioccidentale, a declarat la rândul său că afirmaţiile lui Macron înseamnă că nici Rusia "nu mai are linii roşii în ceea ce priveşte Franţa". "Totul este permis în faţa duşmanului", a afirmat Dmitri Medvedev pe platforma X, recurgând la un citat un latină.
UPDATE 7 martie, ora 18.40:Emoții pentru Kiev - Fortificațiile ucrainene evoluează lent înaintea ofensivei rusești de primăvară
UPDATE 7 martie, ora 16.20: Iohannis, șefilor de state și guverne din Congresul PPE: 'Nu avem voie să obosim în a ajuta Ucraina'
UPDATE 7 martie, ora 13.47: Regiunea Harkiv - Ruşii au bombardat clădirea unei companii energetice
Ministerul Energiei de la Kiev raportează că, în urma unor atacuri lansate de ruşi, joi, în regiunea Harkiv, a fost avariată o clădire a companiei regionale de furnizare a energiei electrice. Atacul nu s-a soldat cu victime. În urma bombardamentului, mii de clienţi din 63 de localități au rămas fără energie electrică.
UPDATE 7 martie, ora 13.10: Incendiu la o academie militară pentru comandanţi de tanc, din oraşul rusesc Kazan
Un incendiu a izbucnit joi la o academie militară ce pregăteşte comandanţi şi personal pentru tancuri, în oraşul rusesc Kazan, au anunţat agenţiile de presă ruse, citând serviciile de urgenţă. Imagini neverificate, distribuite pe reţelele de socializare online, înfăţişează fum gri ridicându-se din Academia Superioară pentru Comandanţi de Tanc. Echipele de pompieri încearcă să stingă focul, potrivit agenţiilor de presă. Agenţia Interfax informează că incendiul este încă activ, însă a fost localizat. Nu există răniţi, potrivit Interfax, care adaugă că informaţiile preliminare indică faptul că focul a izbucnit din cauza unor defecţiuni la sistemul electric al instituţiei.
UPDATE 7 martie, ora 12.35: Regiunea Doneţk - Atacuri ruseşti soldate cu victime şi numeroase distrugeri
Poliția Națională a Ucrainei informează că, în ultimele 24 de ore, o persoană a fost ucisă și alte trei au fost rănite, în regiunea Doneţk, în urma bombardamentelor rusești. Într-un comunicat postat joi dimineaţă, instituţia precizează că rușii au atacat oraşul Pokrovsk cu patru rachete S-300, rănind o persoană şi avariind o casă particulară, patru blocuri de apartamente și obiective de infrastructură. În Netailove, în urma unor bombardamente de artilerie, o persoană a fost ucisă și un bloc de apartamente a fost avariat. Ruşii au lansat o bombă ghidată KAB-500 şi asupra localităţii Kleban Bik, rănind două persoane şi avariind patru blocuri de apartamente, 16 case particulare și un centru cultural.
UPDATE 7 martie, ora 11.07: Ucraina este în dificultate: Întârzierile ajutorului occidental vor amâna eforturile de a recâștiga inițiativa (ISW)
Pe măsură ce Ucraina pregătește acțiuni contraofensive în 2024, întârzierile continue în asistența de securitate occidentală ar putea amâna eforturile de a recâștiga o inițiativă la nivel de teatru împotriva Rusiei, a evaluat Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în raportul lor zilnic din 6 martie.
UPDATE 7 martie, ora 9.40: Se complică teribil ecuația – Încă o țară NATO e gata să trimită trupe în Ucraina: 'Să nu ne limităm!'
Cehia cere extinderea formelor de ajutor pentru Ucraina, inclusiv posibila prezență a trupelor, spune președintele ceh Petr Pavel, un fost general care a salvat militari în fosta Iuguslavie.
UPDATE 7 martie, ora 8.55: Armata rusă a atacat un poligon din regiunea Harkiv
Ocupanții ruși au atacat cu drone un teren de antrenament din regiunea ucraineană Harkiv, în noaptea de 6 spre 7 martie. Ruşii au lovit teritoriul poligonului unei instituții de învățământ ale Serviciului de Stat pentru Situaţii de Urgență al Ucrainei. În urma atacului, clădirea administrativă cu un etaj a instituției de învățământ a fost parțial distrusă. De asemenea, un incendiu a izbucnit din cauza loviturii. Incendiul, care a cuprins o suprafață de aproximativ 150 de metri pătrați, a fost stins rapid de către pompieri, astfel că a fost împiedicată răspândirea flăcărilor către alte clădiri și către pădurea de conifere din apropiere. Potrivit Serviciului ucrainean pentru Situaţii de Urgență, atacul rusesc de noaptea trecută nu s-a soldat cu victime.
UPDATE 7 martie, ora 06.45: VIDEO Raport devastator în favoarea Rusiei: pentru fiecare obuz pe care Kievul îl lansează, Moscova trage 5 sau 6 (oficiali și analiști)
Sute de cehi şi o mână de ucraineni lucrează non-stop în estul Republicii Cehe pentru a transforma câteva clădiri ce datează din Al Doilea Război Mondial într-un centru pentru furnizarea de arme şi muniţii Ucrainei, relatează miercuri Reuters, arată Agerpres.
Context: Iniţiativa face parte din eforturile Uniunii Europene de a oferi Kievului arme pentru a respinge forţele ruse după ce ajutorul militar al SUA, care a fost coloana vertebrală a sprijinului internaţional, s-a blocat în Congres.
UPDATE 7 martie, ora 00.30: Ucraina luptă pe toate fronturile - Militari ucraineni au înfruntat trupele Wagner în Sudan
Mici echipe ale armatei ucrainene au luat parte la ostilitățile din Sudan, ajutându-l pe liderul țării să evite forțele rebele susținute de Grupul Wagner, a informat Wall Street Journal pe 6 martie, citând oficiali militari ucraineni și sudanezi nenumiți.
Rusia menține o prezență puternică în țări africane precum Sudanul prin Wagner și alte entități, susținând guvernele autoritare, alimentând destabilizarea și extragând resurse pentru a-și finanța războiul împotriva Ucrainei.
