DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Locul României în strategia Chinei de intrare în Europa

EurActiv
Eu China

Undeva la începutul toamnei anului 2014 oficiali români prezenţi la Beijing vorbeau de un deceniu ce urma să vină, mult mai fructuos pentru parteneriatul dintre România şi China, prin prisma faptului că statele conveniseră proiecte de investiţii în energie şi infrastructură de 6 miliarde de euro, relatează Mediafax într-o amplă analiză.

Citește și: VIDEO - Un miting al partidului de extremă dreaptă din Spania Vox a fost perturbat de activiste Femen

Cele 6 miliarde urmau să se transforme în locuri de muncă, independenţă energetică, câştigarea de noi pieţe, de modernizarea unor termocentrale sau de proiecte de infrastructură.

Astăzi, la jumătatea deceniului fructuos, multe din proiectele convenite atunci nu mai sunt de actualitate.

Construcţia aşa numitului „cartier chinezesc” din Craiova a început, dar firma din China care a început lucrările a dat faliment şi lucrările au fost abandonate. Acum se pot vedea doar scheletele blocurilor ridicate din pământ.

Preluarea Kaz Munay Gaz, compania care deţine Rompetrol, de către o companie chineză a eşuat. Proiectul hidrocentralei Tarniţa – Lăpuşeşti, care bate pasul pe loc de patru decenii, a fost curtat de multe companii din China, dar fără rezultat.

Cu toate acestea, nu putem să nu remarcăm că statul chinez face eforturi diplomatice şi financiare intense pentru a-şi spori influenţa în lume.

Iată: în urmă cu numai o lună Italia Italia devenea prima naţiune din G7 – grupul statelor industrializate, care se alătură iniţiativei chineze de infrastructură „Belt and Road”, după ce a semnat un acord în acest sens, acod care i-a adus unei Italii cu o situaţie economică destul de fragilă înţelegeri economice semnate de 2,5 miliarde de euro, dar ar putea urca la 20 miliarde de euro. Bănci, companii din energie, oţelării, reconstruirea podului prăbuşit din Genova, acorduri pentru stimularea exporturilor, produse financiare, creditare şi turism au făcut obiectul acordurilor semnate, înţelegeri care au provocat nemulţumirea restului partenerilor de grup ai Italiei.

Iar tunelul de cale ferată care va lega Helinski de Tallin, capitala Estoniei, a primit o finanţare de 15 miliarde de euro de la Touchstone Capital Parteners din China, construcţia fiind cea mai recentă investiţie din planul Beijingului „Belt and Road”. FinEst Bay Area Development a anunţat că a semnat un memorandum cu grupul chinez pentru o treime din finanţarea necesară, ceea ce asigură o participaţie minoritară pentru Touchstone la tunelul lung de 100 de kilometri.

Privit prin prisma unui pragmatism diplomatic şi economic, semnarea unui parteneriat cu China, pe asemena sume şi pentru atât de multe domenii este un demers logic. După lansarea, în 2013, a iniţiativei "Belt and Road", 124 de ţări şi 29 de organizaţii internaţionale au semnat cu China documentul de cooperare la iniţiativă.

Iniţiativa Belt and Road doreşte să conecteze China cu sudul şi centrul Asiei, Orientul Mijlociu, Europa şi Africa cu ajutorul unei reţele de drumuri de-a lungul Drumului Mătăsii şi a rutei arctice.

CUM JOACĂ ROMÂNIA ACEASTĂ CARTE?

Pentru moment pare că oficialii români manifestă o ceva mai mare prudenţă faţă de cei care în urmă cu cinci ani promiteau decenii fructuoase – acorduri, discuţii, strângeri de mână, dar puţine proiecte concrete. Şi până la proiecte concrete, mai sunt câteva detalii, de exemplu deficitul comercial.

România îşi propune să exporte în China de 1 miliard de dolari, în 2019, o creştere de 66%, conform ministrului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ştefan-Radu Oprea. Valoarea totală a schimburilor comerciale între România şi Republica Populară Chineză a depăşit 4 miliarde de dolari, în primele opt luni ale anului 2018, din care 604,02 milioane de dolari exporturi româneşti pe piaţa chineză, o creştere cu 14,81% faţă de perioada similară a anul precedent, şi 3,43 miliarde de dolari importuri din China, o creştere cu 26,31%. O creştere a exporturilor româneşti de produse agricole poate fi una dintre soluţiile de reducere a deficitului comercial, mai ales prin prisma disputei comerciale dintre China şi Statele Unite, care a generat o piaţă nouă pentru europeni.

Iar deficitul în relaţia comercială cu China, care a crescut în ianuarie 2019, este o preocupare şi pentru liderii Uniunii Europene. În relaţia cu China, deficitul UE a crescut doar în ianuarie la 21,4 miliarde euro, de la 20,8 miliarde de euro, valoare înregistrată anul trecut.

ŞI NU ESTE VORBA NUMAI DE DEFICITE

Recent, Johannes Hahn, comisarul european pentru extindere şi politica de vecinătate atrăgea atenţia asupra împrumuturilor ieftine pe care China le acordă în Balcanii de Vest, văzuţi ca o poartă de intrare spre Europa.

Ultimul summit în formula 16+1 (China şi 11 state membre UE plus cele cinci state din Balcanii de Vest) pare să indice că Beijingul este tot mai grăbit să identifice oportunităţi de investiţii în regiune. Totul, sub sloganul cinic al ajutorului acordat zonei pentru o aderare sau integrare accelerată în UE.

“Orice ţară este liberă să-şi stabilească obiectivele investiţionale. În acelaşi timp, însă, UE este îngrijorată din cauza efectelor socioeconomice şi financiare pe care unele investiţii chineze le pot avea. Există riscul dezechilibrelor macroeconomice şi al dependenţei de îndatorare,” a declarat Hahn, comisarul european pentru extindere şi politica de vecinătate. Declaraţia a fost făcută după anunţul unui credit de 614 milioane de dolari ce va fi acordat de Export-Import Bank of China (EXIM) cu scopul modernizării centralei electrice pe bază de cărbune de la Tuzla din Bosnia Herţegovina.

Europenii spun că instituţiile financiare chineze nu sunt interesate de fezabilitatea proiectelor, întrucât acestea acţionează la comanda Beijingului, pentru care nu contează decât câştigurile politice. Conform FMI, China finanţa deja, în 2017, proiecte de peste 6,2 miliarde de euro în Balcanii de Vest, în mai multe domenii – căi ferate, energie şi autostrăzi.

Exemplul Muntenegrului este grăitor pentru riscurile investiţiilor chineze cu împrumuturi ieftine, pentru că banii acordaţi de către o bancă chineză de stat pentru construirea unei autostrăzi a împins datoria publică la peste 70% din PIB. Un raport al agenţiei de rating Moody’s aprecia că autostrăzii Bar-Boljare din Muntenegru este o provocare pentru poziţia fiscală a ţării. Secţiunea din Muntenegru costă 929 de milioane de dolari pentru o autostradă de 165 de kilometri, cu viaducte şi tuneluri tăiate prin munţi, cel mai scump kilometru construit din Europa. Proiectul este derulat de Chinese Road and Bridge Corporation, iar creditul ar fi trebuit să asigure 85% din costuri. Acestea au crescut, la fel şi întârzierile în construcţie, iar datoria se acumulează. Pentru a face faţă împrumutului, guvernul de la Podgoriţa a fost nevoit să crească taxele, să îngheţe salariile bugetarilor şi chiar să renunţe la unele beneficii sociale.

România va face în curând un pas major în colaborarea cu China, dacă informaţii legate de semnarea, în prima decadă a lunii mai, a acordului între Nuclearelectrica şi China General Nuclear Corporation, privind realizarea unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, o investiţie de circa 6 miliarde de euro, se vor confirma. Care va fi efectul investiţiei, când vom beneficia de energia furnizată de cele două reactoare, cum vor decurge lucrările, iată tot atâtea subiecte pentru viitor.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.