Premium
Astăzi la 19:15, ora României, Mark Zuckerberg va vorbi în fața Parlamentului European despre eșecul Facebook de a avea o politică de date potrivită și eficientă. Pe de o parte, această întâlnire la nivel înalt ilustrează foarte bine importanța pe care Facebook, o companie privată, o are pe plan global. Pe de altă parte, însă, audierea nu oferă și o imagine nouă a rolului pe care Parlamentul European și, prin extensie, Uniunea Europeană, îl joacă la nivel global.
Dl Zuckerberg nu este cetățean european iar compania sa nu are sediul principal sub jurisdicția Uniunii Europene. El nu este nici cetățean al unei țări în dezvoltare, dependentă de bunăvoința Uniunii. Ci este cetățean al Statelor Unite, unica superputere mondială. Și, totuși, vine să dea socoteală în fața Uniunii Europene pentru acțiuni decise pe solul american și făcute în conformitate cu legislația Statelor Unite.
Deși spectaculoasă, această audiere nu este prima ocazie cu care Europa și-a exercitat puterea asupra companiilor americane. Deja Facebook a anunțat că va respecta regulile impuse de către GDPR (noul regulament european pentru protecția datelor), fără să anunțe că aceste reguli se vor aplica doar cetățenilor europeni. Altfel spus, Facebook procesează datele cetățenilor americani într-un mod care să fie compatibil cu modul în care europenii văd noțiunea de privacy. Această extindere a regulilor europene se bazează nu pe puterea militară sau cea economică ci pe puterea prestigiului. Scandalul Cambridge Analytica a dezvăluit nu numai slăbiciunile Facebook ci și slăbiciunile statului american în a garanta folosirea corectă a datelor. Apelând la regulamente UE, Facebook speră să creeze un plus de încredere în rândul propriilor săi utilizatori.
Înainte de Facebook, și Google a cunoscut rigorile legii europene. Uniunea Europeană a impus respectarea de către compania americană a dreptului de a fi uitat ("right to be forgotten"), ceea ce implică ștergerea anumitor linkuri către o informație suficient de veche la cererea persoanelor afectate de această informație. Este drept, însă, că Google aplicat aceste reguli numai asupra utilizatorilor europeni.
Iar zona de conformare la reglementările europene nu este deloc restrânsă la zona Internetului. Uniunea Europeană are, la nivel global, cele mai ridicate reguli de asigurare a calității. Prin urmare, un produs fabricat pentru piața europeană poate fi vândut mai oriunde pe glob în timp ce un produs fabricat pentru piața chineză sau cea americană... nu neapărat. Pornind de la această realitate comercială mai mulți producători au ales să își construiască linia de producție astfel încât să facă față exigențelor europene. Pur și simplu, este mai simplu pentru o companie globală să respecte standardul cel mai înalt de calitate și mai complicat să aibă multiple linii de producție cu tehnologii diferite.
Astfel, pe tăcute, Uniunea convertește puterea de achiziție a consumatorilor săi în putere de reglementare, uneori la nivel global.
