Premium
Delegaţia formată din experţi ai FMI şi ai CR au propus Guvernului Ponta două măsuri considerate de Executivul din România ca fiind prea abrupte. Astfel, Guvernul nu a ajuns la un acord cu FMI şi CE în actuala misiune de evaluare.
În aceste condiţii, nu va fi semnată o scrisoare de intenţie şi discuţiile pe aceste două puncte de divergenţă vor continua în aprilie, acordul rămânând însă în vigoare.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) au cerut ca liberalizarea preţului la gaze să fie aplicată din luna aprilie pentru populaţie şi centrale de energie termică (CET-uri), cu o creştere a preţului la gaze catalogată drept "abruptă" de către şeful Guvernului, de la 53,5 lei MWh la 62 lei MWh. Executivul a respins această solicitare, pentru că că populaţia şi CET-urile nu ar putea suporta o astfel de creştere din aprilie.
"În ceea ce priveşte toţi consumatorii industriali şi non casnici, România, de la 1 ianuarie, deja nu mai are o piaţă reglementată. Au rămas în piaţa reglementată consumatorii casnici - gospodării şi CET-urile. Solicitarea delegaţiei CE, FMI, Băncii Mondiale se referea la o creştere de la 1 aprilie destul de abruptă, de la 53 la 62 lei pe MWh, pe care o considerăm ca nesustenabilă", a arătat şeful Executivului.
Al doilea punct asupra căruia părţile "nu s-au înţeles" se referă la viitorul industriei producătoare de energie pe bază de cărbune, Guvernul nefiind de acord cu "restructurări masive şi radicale" la Complexul Energetic Hunedoara şi Complexul Energetic Oltenia.
"Am spus foarte clar că suntem de acord cu măsuri de eficientizare, dar nu vom accepta măsuri prin care acest sector esenţial pentru siguranţa noastră energetică, pentru siguranţa sistemului energetic şi pentru dezvoltarea economică şi socială a unor regiuni, măsuri care să ducă pe termen mediu şi lung la dispariţia acestei industrii", a argumentat Victor Ponta.
Premierul a menţionat că acordul României cu partenerii financiari internaţionali încetează în luna septembrie a acestui an.
