Premium
Ministerul Justiţiei elimină de facto Consiliul Superior al Magistraturii, garantul constituţional al independenţei justiţiei, din procesul de formulare a observaţiilor României asupra raportului MCV, inventând o procedură fără precent şi un termen de mai puţin de 24 de ore pentru o acţiune instituţională.
Ministerul Justiţiei a transmis o scrisoare către CSM, vineri seara, după ora 20.00, în care se preciza că s-a primit draftul de raport MCV pe 2019, care ar fi clasificat, motiv pentru care este nevoie de un reprezentant al CSM cu certificat ORNISS la şedinţa de lucru de la Ministerul Justiţiei, de sâmbătă, de la ora 12.00.
"În cursul serii de vineri, 18.10.2019, am fost informaţi asupra faptului că Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană (RPRO) a primit proiectul Raportului MCV pe anul 2019. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a comunicat tot în această seară că raportul urmează a fi transmis la Ministerul Justiţiei în regim de urgenţă, în această noapte. Raportul va fi transmis în regim clasificat. Conform uzanţelor, Ministerul Justiţiei trebuie să transmită MAE eventualele observaţii, în cursul zilei de 19.10.2019", se preciza în mesajul transmis de MJ.
Deşi draftul raportului MCV nu este un document destinat publicului, clasificarea sa este un gest fără precedent. Fostul ministru Tudorel Toader a precizat pentru STIRIPESURSE.RO că în mandatul său astfel de documente nu erau clasificate. Mai mult, surse din cadrul Comisiei Europene au explicat că instituţia europeană nu şi-a schimbat procedurile în 2019 faţă de anii anteriori, iar clasificarea nu este un termen folosit de forul european. Astfel, potrivit surselor de la Bruxelles, întreaga responsabilitate a clasificării şi a stabilirii termenelor pentru formularea observaţiilor aparţine Ministerului Justiţiei.
Consiliul Superior al Magistraturii este un organism colegial, cu termene legale pentru stabilirea unor şedinţe şi luarea unor decizii. Astfel, era în mod obiectiv imposibil ca în noaptea de vineri spre sâmbătă CSM (doar membrii cu certificat ORNISS) să studieze draftul de raport MCV şi să formuleze propriile observaţii.
Clasificarea documentului este cu atât mai stranie cu cât transparenţa este unul dintre obiectivele primordiale ale MCV. Comisia a creat un Mecanism de Cooperare şi Verificare pentru a ajuta România să remedieze o serie de neajunsuri şi pentru a verifica progresul în câteva domenii concrete, cum ar fi "asigurarea unui act de justiţie mai transparent şi mai eficient, în special prin consolidarea capacităţii şi răspunderii Consiliului Superior al Magistraturii". După 13 ani de la decizia de implementare a MCV, Ministerul Justiţiei a clasificat însăşi transparenţa.
Potrivit art. 4 al Hotărârii nr. 585 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, "2) Informaţiile secrete de stat sunt informaţiile a căror divulgare poate prejudicia siguranţa naţională şi apărarea ţării şi care, în funcţie de importanţa valorilor protejate, se includ în următoarele niveluri de secretizare prevăzute de lege: a) strict secret de importanţă deosebită; b) strict secret; c) secret. (3) Informaţiile a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat se clasifică secrete de serviciu."
Astfel, potrivit legii, se pot clasifica (fapt care atrage nevoia de certificat ORNISS) doar informaţiile a căror divulgare pune în pericol siguranţa naţională. Draftul de raport se află "sub embargou de la publicare" doar pentru că mai poate suferi modificări până la forma finală, nu pentru că ar conţine informaţii din categoria celor menţionale anterior.
Pe lângă aspectele deja vehiculate în spaţiul public, singurul element de noutate în raportul MCV ar putea fi recent aprobatul raport al Inspecţiei Judiciare în care sunt devoalate practicile nelegale prin care DNA a pus presiune pe mii de magistraţi din toată ţara.
