DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Medicina ca supermarket. O replică la Agamben

arhiva personala
Alexandru Petria

Filosoful italian Giorgio Agamben, o voce rezonabilă în contextul isteriei planetare cu Covid-19, încearcă să înțeleagă și să ne facă să înțelegem de ce suntem unde suntem. Într-un articol publicat în 2 mai 2020, „Medicina ca religie”, pe situl Quodlibet, dezbătut de presa din întreaga lume, propune o construcție intelectuală interesantă și incitantă.

După el, apelez la o traducere de Dan Siserman, „în Occidentul modern au coexistat și, într-o certă măsură, încă coexistă trei mari sisteme de credință: creștinismul, capitalismul și știința”, între care există momente de înțelegere dar și de beligeranță, fiind în competiție pentru supremație, iar conflictul „nu privește, așa cum s-a mai întâmplat în trecut, teoria generală și principiile, ci, ca să zic așa, practica cultică. De fapt și știința, ca orice religie, cunoaște forme și niveluri diferite prin care își organizează și își ordonează propria structură: elaborării unei subtile și riguroase dogmatici îi corespunde în practică o sferă cultică extrem de amplă și răspândită, care coincide cu ceea ce numim tehnologie.”, în plus „este religia unei lumi care se simte la sfârșit și totuși nu este în stare, ca și medicul hippocratic, să decidă dacă va supraviețui sau va muri.” Spre deosebire de Agamben, cred că medicina, căci la ea se referă dintre științe, e mai de comparat cu un supermarket, decât cu o religie, cu un sistem de credință. Iar în contextul Covid-19 funcționează pe clasica rețetă a cererii și ofertei. Cererea are motivație în spaima irațională și întreținută de presă față de boală, iar marfa-tratament se caută să fie cât mai scumpă și variată. Teama de moarte vinde cum nu vinde nimic altceva. „Există un zeu sau un principiu malign, anume boala, ai cărui agenți specifici sunt bacteriile și virusurile, și un zeu sau un principiu benefic, care nu este sănătatea, ci vindecarea, ai cărei agenți cultici sunt medicamentele și terapia.”, zice Agamben. Boala e ca foamea, spun, este nevoie ca tratament de mâncare-medicamente și altele utile pentru casă și îngrijirea corpului- materiale sanitare și aparatură medicală. Nu religie, nu biserică- vânzare, un spațiu comercial cât mai încăpător, cu oferte de nerefuzat.

Profesorul italian scrie către finalul textului că „așa cum s-a întâmplat de mai multe ori în decursul istoriei, filosofii trebuie să intre din nou în conflict cu religia, care nu mai este însă creștinismul, ci știința sau acea parte din ea care și-a asumat forma unei religii.” Are dreptate parțial, ne aflăm într-un moment periculos al existenței umanității, unde gândirea totalitară încearcă să-și aroge spațiul de pe podium. Iar medicina-supermarket e un turbion extrem de vid democratic, nu medicina-religie. Organizația Mondiala a Sănătății a ajuns un punct cardinal ilegitim de putere.

Este în afară de orice discuție că, în episodul Covid-19, medicina a încălecat politicul, deși pe reprezentanții ei nu i-a ales nimeni direct. Avem în față un deficit de democrație, cu forme continuate în stările de urgență sau alertă, în carantinările forțate.

Alexandru Petria

COMENTARIUL ESTE ASUMAT DE AUTOR
ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.