Premium
Ieri, 12 septembrie, în plenara adunării Parlamentului European de la Strasbourg, președintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker, a prezentata un raport amplu despre starea Uniunii. Dezbaterile au atins teme dintre cele mai diverse. Securitate, dezvoltare, mediu, politica de vecinătate.
Absolut interesantă pentru România a fost intervenția lui Manfred Werner, liderul Grupului PPE din Parlamentul European. Posibilul viitor președinte al Comisie Europene a cerut miercuri Consiliului să primească Bulgaria şi Croaţia în Schengen și a solicitat guvernului de la București să stopeze riscurile care afectează procesul de luptă împotriva corupţiei pentru ca şi România să poată adera la zona de liberă circulaţie.
Intervenția lui Manfred Werner nu a fost o surpriză pentru europarlamentarii români afiliați grupului PPE, cel mai mare grup politic din Parlamentul European.
Mihai Țurcanu, reprezentat al PNL în PE, a fost la fel de ferm ca și liderul grupului PPE și a opinat că România decontează în aceste momente compromiterea luptei anticorupție, în vreme ce Bulgaria sau Croația (țară primită în UE în anul 2013), au asimilat cu adevărat setul de valori europene, un set de valori în care respectarea Statului de Drept este unul dintre dezideratele spațiului comunitar.
Dimensiunea economică, capacitatea de securizare a frontierelor sau capacitatea de implementare a reformelor structurale de profunzime sunt teme esențiale care se au în vedere atunci când se iau decizii cu privire la acceptarea de noi membri în Spațiul Schengen, a spus Mihai Țurcanu.
Dar, trebuie ca România să înțeleagă, o dată pentru totdeauna, că setul de exigențe trebuie îndeplinit în integralitatea lui, fără nici un fel de negociere pe teme sensibile, așa cum este lupta împotriva corupției, a spus Mihai Țurcanu.
Poziția lui Manfred Werner nu este una izolată sau singulară, motiv pentru care semnalul de alarmă pe care liderii europeni îl trag în privința României capătă conotații redundante, stânjenitoare.
Contextul actual european, insulele de iliberalism, voltele naționaliste ale unora dintre guvernele țărilor membre și disputa evidentă dintre naționaliști și progresiști pe tema viitorului Uniunii sunt elementele care vor face, în continuare, agenda Consiliului European și a tuturor instituțiilor reprezentative pentru întreg spațiul european.
Până de curând, România a fost evaluată la pachet cu Bulgaria, motiv pentru care foile de parcurs ale celor două țări au permis corecții semnificative. Dar, din acest moment, deloc prielnic pentru poziționarea României la nivelul structurilor europene, guvernul de la București trebuie să asume acest eșec usturător.
Cu Bulgaria și Croația în Schengen și cu România în afara acestuia, paradigma politică românească se va redefini, iar responsabilitatea acestui eșec trebuie asumată, fără ezitare, de cei care astăzi se războiesc cu Justiția fără să înțeleagă că independența acesteia este o cerință esențială a Uniunii în care, nesiliți de nimeni, am aderat în 2007, a spus Mihai Țurcanu, imediat după încheierea plenarei de la Strasbourg.
