Premium
Următorii 7 ani sunt cruciali pentru dezvoltarea sistemului energetic național. La vreme de bilanț, vedem că în România sunt prevăzute proiecte de energie care însumează 10.000 de MW noi în sistem, până la finalul decadei. Sistemul energetic nu a avut niciodată un buget atât de consistent la dispoziție. Cum am ajuns aici?
Metaforic, sistemul național de energie al României este ca un gigant amorțit și adormit. Gigant pentru că potențialul energetic este enorm, la fel cum mix-ul de energie este unul competitiv. Amorțit și adormit pentru că a fost lăsat, timp de peste 30 de ani, fără investiții. 2022 este anul în care energia din România a primit poate cea mai multă atenție din ultimii peste 30 de ani și cel mai mare buget.
Ministerul Energiei condus de Virgil Popescu a anunțat că în următorii 7 ani în România vor intra peste 10.000 de MW noi în sistem, în România. La final de an, putem să încercăm o explicație succintă a situației actuale: zeci de miliarde de euro din fonduri europene, atât prin Fondul de Modernizare cât și prin Fondul de Tranziție Justă se întâlnesc cu alte fonduri orientate spre energie, de această dată prin PNRR. În același an: primele gaze noi care sunt exploatate din platforma continentală a Mării Negre, o interconectarea nouă Bulgaria – Grecia (de care beneficiem și noi) și anunțul celui mai ambițios proiect transnațional de interconectare pentru transportul energiei electrice de la azeri.
10 puncte cheie de bilanț, trecute în dreptul ministerului Energiei:
• La finalul ședinței de guvern din 25 martie, la doar o lună de la izbucnirea războiului, Virgil Popescu anunța reducerea dividendelor pe care statul român le încasează de la Romgaz și Nuclearelectrica, cu scopul de a lăsa acestor companii mai multe fonduri pentru investiții. Mai mult decât atât, era suplimentat și bugetul pentru investiții al centralelor termolectrice, fiind pregătită astfel, încă din martie, alimentarea cu căldură a locuințelor în lunile de iarnă. Circuitul integrat nuclear devine parte a programului de creștere a securității energetice, concomitent cu accelerarea investițiilor în hidrocentrale noi, pentru Hidroelectrica.
• În martie și iunie, Popescu a efectuat două vizite extrem de importante în Azerbaidjan, în cadrul cărora a negociat inclusiv cu președintele Ilham Aliyev. Scopul deplasărilor era acela de asigurare a faptului că România nu ar fi pusă în dificultate de o eventuală sistare a livrărilor de gaz rusesc spre Europa. Ministrul a afirmat că țara noastră e capabilă să achiziționeze gaz atât din Azerbaidjan, cât și din SUA sau din statele din zona Golfului Persic. Rezultat: în decembrie a.c. Romgaz și Socar Trading, structură ce aparține companiei naționale petroliere din Azerbaidjan, semnează un contract de tranzacționare a gazelor naturale pe termen nelimitat.
• În luna mai, a fost semnat contractul de preluare de către România a participației americane în perimetrul de mare adâncime Neptun Deep din largul Mării Negre. Chiar dacă exploatarea propriu zisă încă nu a început, din cauza reticențelor OMV Petrom, țara noastră și-a asigurat resurse indispensabile pentru obținerea unei independențe energetice totale. Foarte important este și faptul că, în pofida unor presiuni externe considerabile, guvernul nu a acceptat să renunțe la drepturile de preempțiune asupra gazelor care îi vor reveni din acest perimetru. În subsidiar, legea offshore este schimbată, inclusiv pentru încurajarea investițiilor și, totodată, primele gaze noi sunt exploatate din Marea Neagră de către compania BSOG (controlată de fondul american de investiții Carlyle)
• În luna iunie, a fost adoptată Ordonanța decarbonării sistemului energetic, prin care Ministerul Energiei a impus o prelungire a perioadei de închidere și punere în siguranță a mai multor mine de cărbuni din Oltenia și Hunedoara. Virgil Popescu a păstrat locurile de muncă din regiune asigurând folosirea cărbunelui pentru suplimentarea rezervelor de energie și concomitent a respectat țintele Comisiei Europene în ceea ce privește tranziția către sursele regenerabile de energie. Noutatea este că tranziția se face cu gaze naturale. În locul centralelor care funcționează astăzi cu cărbune proiecte noi de centrale pe gaz care funcționează complementar cu energie fotovoltaică intră deja la finanțare, atât la Mintia, cât și în cadrul CEO, Ișalnița și Turceni.
• Tot în iunie a fost adoptată compensarea prețului la benzină și motorină. Deși criticată sau chiar ridiculizată de unii, măsura s-a dovedit a fi de bun augur. Cei 50 de bani per litru s-au înmulțit cu fiecare alimentare realizată de șoferi, ajutându-i pe aceștia să limiteze impactul achiziției asupra bugetului personal/antreprenorial. Compensarea a contribuit la o scădere semnificativă a prețurilor la combustibili, acestea revenind la nivelul de la finalul anului trecut.
• Virgil Popescu are în 2022 o serie de deplasări în SUA, pe probleme de energie. Rezultat: Prima finanțare americană pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă: 3 miliarde de dolari. Contractul a fost anunțat de către John Kerry, Reprezentant Special al Președintelui Biden pentru Climă, chiar la reuniunea statelor pe probleme de mediu. Fondurile vor veni în România prin Eximbank-ul SUA. Alături de proiectele de construcție a celor două reactoare noi vine și proiectul de dezvoltare a unor reactoare modulare mici, la Doicești, în Dâmbovița, în parteneriat cu compania americană NuScale.
• Pe 1 octombrie, premierul Ciucă și ministrul Popescu au participat la inaugurarea interconectorului Grecia-Bulgaria (IGB). Această evoluție, posibilă inclusiv datorită eforturilor diplomației economice, este vitală pentru desprinderea totală a României și a Balcanilor de influența energetică a Rusiei. Contractul încheiat în decembrie de Romgaz și Socar Trading este fezabil doar datorită existenței IGB, pentru că asigură o poartă de intrare în țară a gazelor din origini non-rusești.
• La câteva zile după punerea în funcțiune a interconectorului, Virgil Popescu a efectuat o vizită oficială în Kazahstan, în cadrul căreia a reușit să asigure achiziționarea de produse petrolifere din statul central-asiatic. Ulterior, înțelegerea a fost confirmată și în cadrul unor întâlniri pe care ministrul le-a avut cu ambasadorul kazah de la București.
• Încă o lovitură contra intereselor hegemonice ale Federației Ruse: susținerea energetică și financiară pe care România o oferă Republicii Moldova. România ține becurile aprins în țara de peste Prut, prin export direct de energie dar și prin asigurarea unei cantități de gaze prin gazoductul Iași – Ungheni. Ce spune asta? Alături de susținerea financiară, susținerea energetică a Republicii Moldova este o investiție în stabilitate. Poate de aici și ”frânele și nervii unionistului George Simion. Liderul AUR spunea că trebuie oprită orice fel de susținere față de Republica Moldova, repetând retorica Moscovei pe subiect.
• București: 17 decembrie. România, Georgia, Azerbaidjan și Ungaria, alături de Comisia Europeană, semnează la București contractul privind construcția unei rețele electrice submarine în Marea Neagră. Proiectul este are concomitent și o încărcătură simbolică. O uniune transnațională care sfidează dependența energetică față de Federația Rusă.
România este la confluența unor interese geopolitice majore, care se manifestă inclusiv prin dedicarea unor resurse majore dezvoltării securității energetice naționale. Politica de deschidere și diplomație energetică începută de ministerul Energiei, Virgil Popescu se manifestă la nivelurile companiilor de stat din energie care dezvoltă parteneriate noi cu investitori occidentali puternici. Menținerea fără ezitare a unei busole cu orientare occidentală este imposibilă fără asigurarea capacităților care îți oferă securitate energetică la nivel național și regional. Mix-ul de politici publice în energie pare că arată, poate pentru prima oară în mulți ani, fixarea unei direcții stabile și ferme în direcția Vest.
