Premium
Prin reducerea dobânzilor de întârziere în cazul obligaţiilor fiscale de la 0,04% la 0,03% pe fiecare zi de întârziere, rata anualizată scade de la 14,6% la 10,95%, aminteşte Ramona Jurubiţă, partener, deputy head of taxation services la KPMG România. „Nu trebuie uitat că legislaţia fiscală este interpretabilă şi foarte mulţi contribuabili care se conformează au surpriza să le fie stabilite obligaţii suplimentare aferente anilor precedenţi, fiind sancţionaţi şi cu aceste dobânzi de întârziere punitive, mult peste ratele de dobândă comercială“, spune Jurubiţă.
Cei care întârzie cu plăţile către stat vor găsi această măsură salutară. Pe de altă parte însă, nu putem să nu remarcăm faptul că nivelul penalităţii de întârziere (care se percepe în plus faţă de dobândă) a rămas la nivelul de 0,02%. Iar pentru cine nu ştie, statul, atunci când întârzie cu rambursările de sume plătite în plus, datorează contribuabililor doar dobânzi, nu şi penalităţi de întârziere, afirmă şi Gabriel Sincu, executive director Tax Advisory Services la EY România.
„Deci, dacă ar fi să fim răutăcioşi, am spune că de fapt reducerea dobânzii se face în primul rând în favoarea autorităţii fiscale, care va avea de suportat cu un sfert mai puţin decât avea înainte. Dar problema este reală, o abordare echitabilă ar fi presupus reducerea cu câte 0,005% atât a dobânzii, cât şi a penalităţii. Sperăm ca pe viitor lucrurile să stea mai bine.“
„În ceea ce priveşte reducerea dobânzii pentru plata cu întârziere a sumelor datorate de către contribuabil, de la 0,04% pe zi de întârziere la 0,03%, suntem de părere că este o măsură bună, care ţine seama de tendinţa descendentă a dobânzilor de pe piaţa bancară. Sperăm însă că aceasta nu va fi corelată şi cu introducerea penalităţilor de nedeclarare, aşa cum a circulat în drafturile acestui proiect de lege, când se propunea introducerea unei astfel de penalităţi între 10% şi 25% din suma nedeclarată, plafonată la un nivel de 100.000 de lei pentru fiecare taxă în parte“, afirmă Mihaela Mitroi, partener, liderul departamentului de consultanţă fiscală şi juridică la PwC România.
O altă măsură pozitivă o constituie faptul că certificarea declaraţiilor fiscale de către consultanţii fiscali devine opţională. Dar, odată efectuată, aceasta reprezintă un criteriu de care autoritatea fiscală va ţine cont atunci când efectuează analiza nivelului de risc al contribuabilului pentru a-l selecta pentru inspecţia fiscală.
Prin introducerea termenului de 30 de zile de la data somaţiei pentru a realiza popriri pe conturile contribuabililor se pune capăt abuzurilor de până acum, când de cele mai multe ori se blocau conturile şi ulterior se emitea somaţia, susţin consultanţii.
La categoria măsurilor pozitive poate fi inclusă şi majorarea plafonului rambursărilor TVA cu inspecţie ulterioară la 45.000 de lei. Însă, în continuare acest plafon este prea redus pentru a fluidiza semnificativ procesul rambursărilor de TVA, susţine reprezentanta KPMG România.
Pe de altă parte, o prevedere de natură să stârnească îngrijorare este cea legată de mijloacele de probă pe care le poate folosi Fiscul pentru a constata starea de fapt fiscală, remarcă Jurubiţă.
„Se includ înregistrările audio-video şi orice date şi informaţii aflate în orice mediu de stocare. Impactul acestei prevederi este dificil de evaluat în acest moment, dar ar putea stârni îngrijorare persoanelor care conduc evidenţa contabilă, care sunt obişnuite să aibă în vedere numai documentele contabile justificative, aşa cum sunt ele reglementate de legislaţia în vigoare, şi nimic altceva. În plus, consider că ar trebui aduse clarificări suplimentare legate de condiţiile ce ar trebui îndeplinite de aceste noi mijloace de probă pentru a fi considerate valide.“
Prin noile modificări fiscale s-a eliminat posibilitatea ca firmele înregistrate în ţări cu care România nu are încheiate tratate de evitare a dublei impuneri să beneficieze de scutire la impozit pe câştigul din vânzarea participaţiilor deţinute în România. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 108/2013 lăsase deschisă o portiţă foarte atractivă prin care companiile înregistrate în paradisuri fiscale care deţineau minim 10% din capitalul unor firme româneşti, să poată vinde aceste participaţii fără să plătească impozit în România. Şi, întrucât nici în paradisurile fiscale respective aceste câştiguri nu se impozitau, se ajungea la situaţia în care tranzacţia respectivă scăpa întru totul de impozitare. Autorităţile au identificat această scăpare şi au corectat-o, scutirea fiind aplicabilă de acum doar în relaţia cu statele cu care România a încheiat tratate de evitare a dublei impuneri, explică specialistul EY România.
Care sunt cele mai importante modificări fiscale noi:
- Debitorii titulari de conturi bancare pot fi urmăriţi prin poprire asupra sumelor din conturile bancare, pentru stingerea creanţelor fiscale, dar poprirea nu poate fi realizată înainte de împlinirea unui termen de 30 de zile de la data comunicării somaţiei.
- Constituie probă orice element de fapt care serveşte la constatarea unei stări de fapt fiscale, inclusiv înregistrări audio-video, date şi informaţii aflate în orice mediu de stocare, precum şi alte mijloace materiale de probă, care nu sunt interzise de lege.
- Creşterea la 45.000 de lei a plafonului pentru care rambursarea TVA se face fără control, inspecţia fiscală urmând să fie realizată ulterior.
- Certificarea declaraţiilor fiscale
- Controlul antifraudă - Controlul operativ şi inopinat se poate efectua şi în scopul realizării de operaţiuni de control tematic care reprezintă activitatea de verificare prin care se urmăreşte constatarea, analizarea şi evaluarea unui risc fiscal specific uneia sau mai multor activităţi economice determinate. La finalizarea controlului operativ şi inopinat se încheie procese-verbale de control/acte de control.
- Selectarea contribuabililor ce urmează a fi supuşi inspecţiei fiscale este efectuată de către organul de inspecţie fiscală competent, în funcţie de nivelul riscului stabilit ca urmare a analizei de risc.
- Dobânzile de întârziere au fost ajustate de la 0,04% la 0,03% pentru fiecare zi de întârziere.
- Sunt scutite de impozit pe profit veniturile din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o companie română sau străină situată într-un stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, dacă contribuabilul deţine pe o perioadă neîntreruptă de un an minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice la care are titlurile de participare.
- Contribuabilii rezidenţi ai altor state membre ale Uniunii Europene care obţin venituri din proprietăţi imobiliare situate în România au obligaţia să depună o declaraţie privind veniturile realizate până în data de 25 mai a anului curent, pentru anul expirat.
- Accize:
