Premium
Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş că în următorul exerciţiu financiar România va beneficia de o alocare de fonduri de patru ori mai mare decât în actualul exerciţiu financiar în domeniul eficienţei energetice a clădirilor de locuinţe. STIRIPESURSE.RO a stat de vorbă cu ministrul Boloş, în încercarea de a afla de ce a fost nevoie de ordonanţe adoptate în ultima seară a Guvernului Orban şi ce anume conţin actele normative care nu au fost încă publicate în Monitorul Oficial. În prima parte a interviului, ministrul Fondurilor Europene s-a referit la o ordonanţă referitoare la proiectul pilot de introducere a gazului în 200.000 de locuinţe, dar şi la o a doua ordonanţă fără de care, susţine Boloş, România ar fi fost obligată să returneze Comisiei Europene 2,3 miliarde de lei. Despre celelalte ordonanţe de urgenţă, în a doua parte a interviului, care urmează să fie publicată în următoarele ore.
Reporter: - Ce se întâmplă la Ministerul Fondurilor Europene acum, după ce a căzut Guvernul?
Marcel Boloş: - Din păcate pentru noi, perioada aceasta în care nu mai putem emite ordonanţe de urgenţă este o perioadă de stagnare pentru adevăratele măsuri care trebuie continuate pe linia de debirocratizare/simplificare pe care o aşteaptă foarte mulţi dintre beneficiarii noştri. Sau măsuri care privesc un domeniu care este de mare actualitate la nivelul cercetării, al specializării inteligente – toate acestea au nevoie de reglementări pentru ca să putem crea portofoliul de proiecte necesare următoarei perioade de programare. Sunt două mari provocări. Una este cea legată de crearea cadrului legal pentru a se putea genera portofoliul de proiecte, a doua este cea a proiectelor efective. Fiind la început de drum, mai ales în zona aceasta a cercetării, ne va lua puţin timp să ne obişnuim cu această activitate nouă şi cu cercetarea văzând-o de această dată ca pe o locomotivă a dezvoltării României.
Reporter: - Pentru că aţi menţionat ordonanţele de urgenţă, avem în această perioadă un scandal public, opoziţia vă acuză că aţi adoptat nişte ordonanţe noaptea, cu un conţinut incert. În domeniul fondurilor europene ce s-a adoptat de fapt?
Marcel Boloş: - Cred că este foarte important conţinutul acestor ordonanţe şi nu momentul în care le adoptăm. Am să vă dau câteva exemple de ordonanţe care sunt în momentul de faţă foarte utile pentru ceea ce înseamnă sistemul de fonduri europene, dar şi pentru nevoile pe care le are o anumită parte din populaţie. Primul exemplu, cel mai aşteptat de români, este cel legat de încălzirea cu gaze naturale a locuinţelor care în prezent sunt încălzite cu lemne. Este un program pe care România trebuia cu mult timp în urmă să-l pună pe picioare, pentru că discutăm despre blocuri de locuinţe, de oraşe unde astăzi cei care locuiesc la bloc au sobe de teracotă. Gândiţi-vă doar din punct de vedere al poluării, dar şi al disconfortului pe care îl au aceşti locuitori şi care astăzi au această şansă să fie racordaţi la alimentarea cu gaze naturale şi încălzirea locuinţei pe bază de gaze naturale. 36% din populaţia României este racordată la încălzirea pe bază de gaze naturale, cu toate că suntem cu un potenţial de resurse de gaze naturale foarte mare.
Reporter: - Cum va creşte acest procent în urma măsurilor luate şi în cât timp?
Marcel Boloş: - Deocamdată avem un program pilot pe care încercăm să-l derulăm în actuala perioadă de programare, pentru că sursa principală de finanţare rămâne cea legată de fondurile europene. Am luat în calcul în prima fază 200.000 de gospodării pe care le-am trece pe încălzire pe bază de gaze naturale. Dacă acest apel de proiecte pilot va fi de succes, în următoarea perioadă de programare trecem la măsura instituirii programului la nivel naţional, chiar dacă va avea o altă denumire. Să nu uităm că va trebui să căutăm resurse de combustibil alternativă, fiindcă există o reticenţă la nivelul UE inclusiv asupra gazului natural. Eficienţa energetică a acestor clădiri va trebui să o gândim şi pe alte tipuri de combustibil, nu numai gazul natural. Dacă acest program pilot va fi unul reuşit, anunţ în premieră că avem o valoare a bugetului destul de consistentă pe zona acestui program, de la cele 200 milioane de euro pentru actuala perioadă de programare, urcă nivelul de alocare financiară la 800 de milioane de euro, ceea ce este o veste îmbucurătoare pentru cei care sunt vizaţi de acest program naţional.
Reporter: - Care a fost cea de-a doua ordonanţă şi care era urgenta?
Marcel Boloş: - Următoarea ordonanţă era legată de proiectele fazate. Foarte puţină lume ştie acest tip de problematică. Să nu uităm că aceste proiecte de alimentare cu apă au trebuit să fie fazate prima dată în perioada de programare 2007-2013, după care a urmat o a doua fazare în 2014-2020 şi aici din păcate judeţele rămase în urmă au un anumit tip de comportament – Tulcea, Teleorman, Maramureş... Sunt şapte judeţe care au rămas în urmă din punct de vedere al implementării acestor proiecte. Din bugetul de stat trebuie să alocăm suma de 350 de milioane de lei. Dacă proiectele acestea nu se finalizează, România va trebui să returneze la Comisia Europeană suma de 2,3 miliarde de lei. În aceste condiţii, a trebuit să dăm această ordonanţă pentru a asigura sursele de finanţare pentru aceste proiecte de apă care sunt vitale pentru locuitorii şi pentru comunităţile afectate de implementarea proiectelor. Este un tip de măsură care nu putea fi amânată, pentru a nu bloca implementarea proiectelor şi pentru a nu returna banii la Comisia Europeană. Practic, e în favoarea cetăţenilor afectaţi de întârzierea implementării acestor proiecte. Aşa cum spunea şi domnul prim-ministru la moţiunea de cenzură, toate sunt dintr-o anumită zonă politică.
Reporter: - Cine este de vină pentru întârzierile acestea din cauza cărora riscăm să returnăm banii Comisiei Europene?
Marcel Boloş: - Aici există un singur răspuns: beneficiarii acestor proiecte, care sunt consiliile judeţene, cu tot ce înseamnă echipe de implementare. Sigur că pot fi căutate motive, dar totuşi ce e mult e mult. Discutăm de două perioade de programare. Să nu poţi în 14 ani să le finalizezi e mult.
Următoarea parte a interviului va viza ordonanţa în domeniul achiziţiilor publice.
