DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Modificarea stilului de viață poate îmbunătăți calitatea vieții pacienților cu Alzheimer

alzheimer

Comunitatea medicală face eforturi pentru a identifica o multitudine de modificări ce pot fi aduse stilului de viață pentru a preveni și încetini progresia bolii Alzeimer. Specialiștii au observat deja că, prin reducerea factorilor de risc, a scăzut incidența bolilor cardiovasculare și accidentelor vasculare cerebrale, și consideră că prevenția ar putea avea un impact în boala Alzheimer, potrivit 360MEDICAL.ro.

Un studiu clinic cu un număr mare de pacienți înrolați, care au urmat timp de 2 ani un program activ de modificare a stilului de viață (dietă, activitate fizică, antrenamente cognitive, monitorizarea riscului vascular), a avut ca rezultat o îmbunătățire sau o stagnare a declinului cognitiv în comparație cu grupul de control.

Vârsta de apariție a bolii Alzheimer este peste 65 de ani în populația generală și peste 60 de ani în cazurile de boală cu istoric familial.

Specialiștii estimează că 40% dintre pacienții cu vârsta peste 85 de ani suferă de această boală. În plus, diagnosticul de tulburare cognitivă ușoară are o rată de conversie mare în diagnosticul de boală Alzheimer.

Citeşte şi: Pierderea în greutate este posibilă și în perioada tratamentului cu medicamente psihiatrice cu ajutorul dietei

Articol realizat prin participarea doamnei doctor Popescu Alisa, medic specialist neurologie, în cadrul Phoenix Medicover Hospital:

Boala Alzheimer este o boală neurodegenerativă, descrisă pentru prima dată în urmă cu mai mult de 100 de ani, fiind cea mai frecventă cauză de demență la persoanele peste 65 de ani.

Demența este o tulburare cognitivă progresivă dobândită ce afectează activitățile de zi cu zi ale pacienților fiind o cauză importantă de dependență, dizabilitate și deces.

Odată cu creșterea longevității la nivel mondial se preconizează triplarea numărului de cazuri în următorii 25 de ani, fiind boala care are cea mai rapidă creștere din top 10 boli cu rata cea mai mare de mortalitate.

În România nu există o statistică cu privire la incidența bolii și a numărului de pacienți instituționalizați cu această boală. Boala Alzheimer afectează atât pacienții cât și îngrijitorii și familia, fiind nevoie de o evaluare cât mai rapidă de la debutul bolii într-un cabinet de neurologie pentru diagnostic și tratament.

Care este vârsta la care pot apărea primele semne ale bolii?

Vârsta de apariție a bolii este peste 65 de ani în populația generală și peste 60 de ani în cazurile de boală cu istoric familial. Se estimează că 40% dintre pacienții peste 85 de ani suferă de această boală.

În plus, diagnosticul de tulburare cognitivă ușoară, are o rată de conversie mare în diagnosticul de boală Alzheimer.

Stadiile incipiente ale bolii se manifestă cu tulburări episodice de memorie (pacientul nu își poate aminti date din memoria de scurtă durată, în stadiile avansate pacientul prezenând episoade frecvente de confuzie), tulburări de atenție, pacientul repetând acceași întrebare într-o perioadă scurtă de timp, tulburări ale funcțiilor vizuospațiale și funcțiilor executive (pacientul prezintă dificultăți în a efectua activități cotidiene: plătirea facturilor, dificultăți în a elabora un plan sau în a termina un proiect), dificultăți în a folosi gândirea critică, în a se alătura sau urmări o conversație.

Odată cu diagnosticul de boală Alzheimer se produce o deteriorare rapidă a funcțiilor cognitive cu precădere a celor ce aparțin ariilor temporale (în special memoria de scurtă durată și memoria semantică).

Modificările patologice se produc cu ani înaintea apariției simptomelor, astfel cele mai recente criterii de diagnosticare atât ale National Institute of Aging (NIA) cât și ale International Working Group (IWG‐2) includ acum și fazele preclinice ale bolii, în care există biomarkeri de beta-amiloid și proteina tau, modificări IRM de tipul atrofiei cerebrale, dar pacientul este încă fără simptomatologie clinică.

Demența rămâne un diagnostic greu de acceptat atât de pacient cât și de familia acestuia, ajungând la medic târziu, când pacientul prezintă tulburări de memorie ce interferează cu activitățile de zi cu zi, dificultăți în a rezolva probleme, episoade de confuzie temporospațiale frecvente, modificări ale dispoziției care merg până la apatie sau depresie, anxietate crescută, tulburare de somn, retragerea din cadrul vieții sociale.

Care sunt categoriile de persoane predispuse și factorii predispozanți?

Citeşte şi: Veganii și vegetarienii riscă să facă accident vascular - Ce spune un nou studiu

Factorii de risc pentru boala Alzheimer sunt factori nemodificabili: vârsta, sex (femei > bărbați, riscul este de 1,5 ori mai crescut pentru femei), istoricul familial (rude de grad întâi sau doi cresc riscul de 2 până la 6 ori), profil genetic modificat (Apolipoproteina E, proteina precursoare a amiloidului, modificări ale metabolismului proteinei tau, trisomii precum Sindrom Down).

Factorii modificabili importanți sunt: vasculari (diabetul zaharat, dislipidemia, hipertensiunea, sindromul metabolic, obezitatea, fumatul), sedentarismul, accidentul vascular cerebral, hipoperfuzie cerebrală, depresia, hipoacuzia, traumatismele cerebrale.

În ce mod se poate interveni pentru a preveni agravarea sa?

Îngrijirea pacienților cu boala Alzheimer generează costuri enorme, tratamentele aprobate până în prezent fiind eficiente în stadiile avansate de boală, dar fără indicație în stadiile incipiente ale bolii.

Actual medicamentele aprobate sunt inhibitorii de colinesterază (galantamina, rivastigmina, donepozil) și antagoniști ai N-metil-D-aspartat (memantina), însă există un număr mare de studii clinice pentru noi terapii, inclusiv un vaccin împotriva bolii.

Medicii își canalizează eforturile către pacienții din grupele de risc pentru a conștientiza riscurile și a face pași importanți în prevenția bolii.

Lupta împotriva bolii Alzheimer înglobează atât modificarea stilului de viață, cât și existenta patologiei sistemice ce afectează funcția neurocognitivă: dieta, activitatea fizică, activitatea cognitivă, activitățile sociale și nu în utimul rând consilierea genetică.

Se poate observa că prin reducerea factorilor de risc a scăzut incidența bolilor cardiovasculare și accidentelor vasculare cerebrale, astfel bazându-ne pe aceste evidențe ne putem gândi la impactul pe care îl poate avea prevenția în boala Alzheimer.

Paliativ, în stadiile avansate, în echipa medicală a pacientului se alătură și medicul psihiatru care poate hotărî inițierea administrării medicației antipsihotice, antidepresive sub o strictă supraveghere a pacientului această terapie având o multitudine de efecte adverse, pacienții necesitând supraveghere permanentă într-o instituție de profil sau în cadrul familiei.

Ce recomandări aveți pentru pacienți?

Având în vedere numărul mare de pacienți institutionalizați și impactul personal, familial și economic există multe eforturi în comunitatea medicală de a identifica o multitudine de modificări ce pot fi aduse stilului de viață pentru a preveni și încetini progresia bolii.

Dacă analizăm studiul FINGER, ce a avut un număr mare de pacienți participanți cu vârsta peste 60 de ani care au fost supuși timp de 2 ani unui program activ de modificare a stilului de viață (dietă, activitate fizică, antrenamente cognitive, monitorizarea riscului vascular), putem observa o îmbunătățire sau o stagnare a declinului cognitiv în grupul de pacienți ce au urmat programul de modificare a stilului de viață versus grupul control.

Astfel, există un număr de recomandări pentru pacienții din grupa de risc: o dietă cât mai echilbrată (dieta mediteraneană fiind un exemplu bun), exerciții fizice 30 de minute pe zi (mersul în pas alert, alergare ușoară, înot, dans sau programe de aerobic modificate dedicate grupei de risc), evitarea sau scăderea stresului cotidian (există programe de meditație ce au avut efect la pacienții cu risc vascular ce pot fi utilizate), antrenamentele cognititve (ce constau în exerciții și jocuri cognitive special gândite însă pacienții pot rămâne activi și prin activități de problem solving, învățarea unei limbi străine, șah, lectură), menținerea unei vieți sociale active și monitorizarea la 6 luni a riscului vascular cu ajutorul medicilor neurologi.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.