DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Moment de cotitură în scandalul protocolului CSM-SRI: Alina Ghica și Oana Schmidt-Hăineală, solicitare către președintele CSM/ DOCUMENT

cerere csm ghica haineala

Judecătoarea Alina Ghica și procuroarea Oana Schmidt-Hăineală se apără în scandalul protocolului CSM-SRI. Cele două magistrate au semnat în 2012 protocolul, în calitate de președinte, respectiv vicepreședinte CSM. Pentru că în spațiul public au apărut numeroase persoane care acuză CSM că a abdicat de la rolul constituțional de apărare a independenței justiției, ba chiar unii foști membri CSM au susținut că protocolul nu a fost discutat în cadrul Consiliului, Alina Ghica și Oana Schmidt-Hăineală vor să lămurească lucrurile printr-o solicitare trimisă actualului președinte al CSM, judecătoarea Simona Camelia Marcu.

Alina Ghica și Oana Schmidt-Hăineală vor să demonstreze că protocolul CSM-SRI nu a schimbat nimic, ci doar a oficializat un stare de fapt existentă încă din 2004. În această tentativă, cele două vor să arate, cu datele oficiale de la CSM, că nimic ilegal nu s-a întâmplat ca urmare a semnării protocolului. Cererea către președintele CSM, document intrat în posesia STIRIPESURSE.RO, a fost înregistrată chiar azi, 9 mai, la CSM.

"Văzând o serie de afirmații vehiculate în spațiul public în contextul generat de declasificarea și publicarea de către CSM a protocolului încheiat între CSM și SRI în luna martie 2012, față de caracterul nereal al acestor afirmații și față de potențialul acestora de a induce o percepție publică eronată asupra modului în care CSM și-ar fi îndeplinit atribuțiile legale și constituționale anterior anului 2017, pentru corecta stabilire a situației de fapt și de drept, precum și pentru aflarea adevărului, vă adresăm solicitarea de a dispune în regim de urgență, în considerarea prevederilor art. 24 din Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, verificările ce se impun în evidențele CSM și, ulterior, să ne comunicați următoarele informații de interes public:

1. Dacă în intervalul 2004-2017 au existat informări transmise de CSM către SRI?

2. Defalcat pe fiecare an în parte, în intervalul 2004-2017, numărul informărilor transmise de către SRI către CSM și temeiul legal în baza cărora acestea au fost transmise, precum și dacă acestea au fost aduse la cunoștința membrilor CSM?

3. Pentru intervalul 2004-2017, care a fost regimul de acces la mapele profesionale ale magistraților și dacă din evidențele CSM rezultă că a existat vreo împrejurare în care SRI să fi solicitat și obținut acces la mapele profesionale ale magistraților?

4. Dacă, din ferificarea documentelor privind accesarea mapelor profesionale ale magistraților rezultă că, în intervalul 2004-2017, a existat vreo împrejurare în care persoane din afara autorității judecătorești să fi accesat mapele profesionale ale magistraților?

5. Dacă, în intervalul 2012-2017, există înregistrat în evidențele CSM vreun document comun CSM-SRI intitulat „plan comun” sa care să se circumscrie noțiunii de „plan comun”?

6. Dacă, în intervalul 2012-2017, există în evidențele CSM vreo analiză a modului de desfășurare a cooperării CSM-SRI?

7. Dacă în cursul anului 2011, în vreuna din comisiile de specialitate ale CSM au existat discuții privind accesul magistraților la informații clasificate, în cadrul normativ incident la acel moment?

8. În intervalul 2004-2017, în ce s-au concretizat funcțiile și atribuțiile prevăzute de art. 6 și art. 25 din legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate ale SRI, în raport cu CSM?", se arată în cererea semnată de Alina Ghica și Oana Schmidt-Hăineală.

Răspunsul la întrebarea cu numărul 7 se găseşte într-un alt document intrat în posesia STIRIPESURSE.RO: minuta şedinţei din data de 23 mai 2011 a Comisiei 1 - Independenţa justiţiei şi cooperarea interinstituţională din cadrul CSM. Pe ordinea de zi s-a aflat chiar problema accesului la informaţii clasificate, dovadă că în CSM s-a discutat despre aceste chestiuni înainte de existenţa protocolului cu SRI. Vezi AICI documentul!

content-image

CONTEXT:

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a făcut public, vineri, după declasificare, protocolul de cooperare încheiat cu Serviciul Român de Informaţii (SRI) în anul 2012. 

Documentul este intitulat "Protocol privind organizarea cooperării între Serviciul Român de Informaţii şi Consiliul Superior al Magistraturii pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin, potrivit legii". 

Protocolul este semnat din partea CSM de preşedintele de la acea vreme, Alina Nicoleta Ghica, iar din partea SRI de directorul instituţiei, George Maior. Pe document mai apar semnăturile vicepreşedintelui CSM, Oana Schmidt-Hăineală, şi prim-adjunctului directorului SRI, generalul Florian Coldea. 

Cele trei pagini ale documentului publicat pe site-ul CSM cuprind patru capitole, primul referindu-se la principiile cooperării. Este vorba despre principiul statului de drept, principiul garantării independenţei justiţiei, cele ale responsabilităţii, complementarităţii şi operativităţii, principiul evaluării periodice a activităţilor, principiul respectării obligaţiilor şi răspunderilor şi principiul "need to know/need to share". 

Ultimul principiu presupune "transmiterea informaţiilor relevante pentru realizarea atribuţiilor ce revin părţilor, potrivit legii, numai persoanelor care trebuie să lucreze cu astfel de informaţii sau să aibă acces la acestea". 

"Părţile cooperează, potrivit competenţelor şi atribuţiilor prevăzute de lege, în scopul asigurării independenţei şi înfăptuirii justiţiei, precum şi al cunoaşterii, prevenirii şi contracarării vulnerabilităţilor şi factorilor de risc care pot afecta starea de legalitate, menţinerea ordinii de drept, precum şi climatul de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, ca valori de securitate naţională, potrivit principiilor şi normelor democratice statornicite de Constituţie", se arată în al doilea capitol, dedicat scopului cooperării. 

Al treilea capitol cuprinde o serie de reguli ale cooperării, care se realizează prin informare reciprocă, analizarea unor acte normative referitoare la obiectul de activitate al părţilor, schimb de materiale documentare şi valorificarea posibilităţilor de identificare în timp util şi înlăturare a unor fapte care ar putea afecta înfăptuirea justiţiei sau securitatea naţională. 

"În baza datelor şi informaţiilor transmise de SRI, CSM va efectua verificări proprii, conform legii. (...) Transmiterea de date şi informaţii de către părţi se realizează cu respectarea legislaţiei în vigoare privind informaţiile clasificate şi numai cu aprobarea conducerilor părţilor", se mai arată în protocol. 

În document se precizează că în realizarea activităţilor de cooperare vor fi respectate eventuale limite sau interdicţii, justificate de periclitarea îndeplinirii atribuţiilor legale, afectarea securităţii naţionale, a drepturilor şi libertăţilor unor terţe persoane şi deconspirarea tehnicilor de investigare sau a surselor de informaţii protejate de lege. De asemenea, în situaţii excepţionale, datele transmise de SRI pot fi introduse în dosarele de cercetare ale CSM, cu respectarea prevederilor legale. 

În ultimul capitol, intitulat "Dispoziţii finale", se menţionează, printre altele, că protocolul se încheie pe durată nedeterminată şi poate fi modificat sau completat cu acordul părţilor, prin acte adiţionale.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.