Premium
stiripesurse.ro vă prezintă principalele teme ale zilei din presa de mâine:
Național:
Gata, cica si zilele „nemuritorului” Lucica sunt numarate, AMR-ul fiind cel mult format dintr-un numar de doua cifre. Ce-i drept, de 12 ani de cand necunoscutul jandarm Lucian Pahontu a fost propulsat in fruntea Serviciului de Protectie si Paza, pe atunci cu adevarat o unitate de elita a sistemului de forta, au mai fost nenumarate „ultimatumuri” pe care acesta le-a primit ca sa-si vada de treaba lui. Mai ales dupa plecarea de la Palatul Cotroceni a „jupanului” Basescu. Insa, de fiecare data, exceland deja in comportamentul sau cameleonic, Pahontu a reusit sa-si salveze pielea.
De aceasta data insa lucrurile par sa se fi complicat serios pentru cel mai longeviv sef de serviciu secret din istoria postdecembrista, alaturi de camaradul sau Marcel Opris de la STS. In primul rand pentru ca Liviu Dragnea ii vrea musai capul, dupa ce „el lider maximo„ al principalului partid de guvernamant a reusit in mai multe ori sa evite penetrarea informativa a oamenilor sai de incredere de catre „aghiotantii” pusi cu generozitate la dispozitie de un Pahontu care astfel incerca sa faca tot ce stie el mai bine. Ce-i drept, aici meritul reusitei „blocadei” ii revine in mare masura si lui Adrian Mladinoiu, cel care, pe cand era aghiotantul lui Dragnea a preferat sa-si dea demisia din SPP decat sa „sifoneze” la generalul Burian.
Insa marea problema a lui Pahontu pare a fi ca ultimul sau sustinator, Eduard Hellvig, continua sa se priveasca nauc in oglinda, nevenindu-i inca sa creada ca a fost lasat intr-un asemenea hal in ofsaid cu „petarda” sa de „proiect Grindeanu”. Iar daca pactul Iohannis-Dragnea, negociat la „milimetru” de catre consilieri cu o larga experienta internationala, functioneaza, Pahontu chiar ca nu mai are pe cine sa se bazeze. Figura cu Oana Schmidt Haineala nu i-a mai iesit, generalul Cioc, ultimul reper de autoritate din SPP a plecat dupa un recent divergent serios cu „Lucica”, pe Gabi Gretu nu mai da doua parale de cand acesta a vrut sa-i ia locul si, colac peste pupaza, Iohannis este tot mai convins ca Pahontu inca are dubla comanda, raspunzand si la apelurile din miez de noapte ale lui Basescu. (Mai multe detalii AICI)
Adevărul:
Aproape jumătate dintre miniştrii noului Executiv au absolvit facultăţi private sau au urmat universităţi slab cotate din ţară. Doar trei dintre ei au bifat şi studii în străinătate, dar nu la universităţi de prestigiu. Cei mai mulţi şi-au cosmetizat CV-urile cu diverse cursuri de perfecţionare, însă nici măcar aşa nu se potrivesc cu ministerele pe care le conduc.
În Guvernul Tudose sunt puţini miniştri care au studii solide, iar dintre aceştia şi mai puţini conduc ministere care să aibă vreo legătură cu meseria lor de bază. Pentru a arăta că au totuşi expertiză şi o oarecare prestanţă academică, cei mai mulţi miniştri au apelat la un tertip des întâlnit printre politicieni, indiferent de partid: au urmat cursuri de specializare la Colegiul Naţional de Apărare, la SRI sau au participat la seminarii în străinătate, pe bani. Însă dacă răzuim acest fard, rămân doar diplome obţinute la universităţi private, şi acelea în condiţii neclare. Spre exemplu, ministrul de Interne, Carmen Dan, şi ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, nu şi-au trecut în CV perioada studiilor. Deci nu ştim când s-au apucat de studii, când le-au terminat sau dacă au rămas repetenţi. Iată câtă carte are noul Guvern.
La 28 de ani, pe când era deja „şef birou senatorial”, premierul Mihai Tudose a obţinut diploma de jurist la Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir, una dintre universităţile private pe la care s-au perindat foarte mulţi politicieni în căutare de o diplomă. La şase ani după terminarea facultăţii, ajuns deja parlamentar, Mihai Tudose urmează un curs postuniversitar de „management şi gestiunea afacerilor” la Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi. Şi mai trec alţi cinci ani în care Mihai Tudose ia o pauză de studii. Apoi revine în forţă: într-un interval de doi ani, urmează nu mai puţin de şase cursuri de specializare la SRI, Colegiul de Apărare şi SNSPA, şi obţine două diplome de master. În 2010, devine doctor în „ştiinţe militare şi informaţii”, tot la Academia SRI, însă teza este suspectă de plagiat, aşa că Mihai Tudose renunţă la titlul de doctor până să primească un verdict final. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
PSD-ul lui Liviu Dragnea, cu noul program de guvernare, pe care noul premier Mihai Tudose va trebui să-l implementeze, a bulversat mediul de afaceri din România.
După câte îmi amintesc, niciodată nu a existat o reacţie atât de violentă din partea organizaţiilor celor mai puternice companii din România şi a celor mai puternici antreprenori români la adresa unor intenţii economice ale Guvernului.
În nici 24 de ore de la anunţarea intenţiei de introducere a - impozitului pe cifra de afaceri care să înlocuiască impozitul pe profit, a taxei de solidaritate pe venit – un impozit progresiv mascat, pentru cei care câştigă mai mult de 10 salarii minime pe economie, creşterea accelerată a salariului minim pe economie – de la 1.450 de lei brut la 2.000 de lei şi la 2.300 de lei pentru absolvenţii cu studii superioare în 2018 plus creşterile din următorii ani, impozitarea suplimentară a resurselor naturale – petrol, gaze etc. sau impozitul suplimentar pe produsele care afectează sănătatea – zahărul sau băuturile carbogazoase, spre exemplu - toate marile organizaţii au fost la aceeaşi masă: Coaliţia pentru Dezvoltarea României, AMCHAM – investitorii americani, Camera de Comerţ Germană – investitorii germani, Camera de Comerţ Franceză – investitorii francezi, RBL şi AOAR – investitorii români.
Toate măsurile de mai sus vor arunca în aer bugetele companiilor, în special ale multinaţionalelor, dar nu numai.
Multinaţionalele deţin 49% din cifra de afaceri din România (1.178 mld. lei, adică 260 mld. euro în 2015, pe 2016 încă nu au apărut datele) şi angajează peste 1,2 milioane de oameni în 37.000 de companii.
Companiile româneşti deţin 47% din cifra de afaceri totală, cu peste 2 milioane de angajaţi în 433.000 de companii.
La o pondere mai mare în business, profitul total (profituri minus pierderi) raportat de multinaţionale (de care se leagă Liviu Dragnea) a fost de 9 miliarde de lei, în timp ce companiile româneşti au raportat un profit de 27 de miliarde de lei, de trei ori mai mult. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
Început de săptămînă plin de efervescenţă politică în Franţa. Preşedintele Emmanuel Macron îşi expune luni 3 iulie, în faţa parlamentului reunit la Versailles, marile orientări pentru următorii cinci ani. Iar marţi 4 iulie îşi rosteşte discursul de politică generală primul ministru Edouard Philippe. Decizia lui Emmanuel Macron de a reuni Parlamentul la Versailles este însă criticată de opoziţie şi de o parte a presei.
Cotidianul Le Monde consideră că şeful statului a "încălcat" cutumele republicane prin această dorinţă de a lua cuvîntul la Versailles. Iar faptul că se exprimă înaintea primului ministru este văzut ca o "inovaţie" nu tocmai politicoasă. Cei mai vehemenţi par să fie însă radicalii de stînga în frunte cu Jean-Luc Mélenchon. Ei anunţă de altfel că nu se vor duce la Versailles pentru acest discurs prezidenţial taxat drept "o eroare politică", o derivă "imperială". Şi din rîndurile dreptei, mai precis ale partidului Republicanii, răsună voci critice. Suntem invitaţi la Versailles "ca să-l aplaudăm pe noul prinţ" declară, de exemplu, Guillaume Larrivé.
In acest context începe să capete contur un nou concept: macronismul. Pur şi simplu preşedintele Emmanuel Macron este acuzat că vrea să conducă Franţa ca şi cum ar fi o intreprindere, că se inspiră din aşa-numitul "despotism luminat", că vrea să-i imite pe Napoleon Bonaparte şi pe generalul de Gaulle, că se poziţionează în rolul de "salvator al patriei". (Mai multe detalii AICI)
