Premium
„În ultimii zece ani, s-a produs o deprofesionalizare accentuată în administrația de stat (a fost desființat și Institutul național de administrație – INA) iar schimbarea frecventă a celor din administrația centrală și din cea locală, pe baza diverselor algoritme, a slăbit autoritatea instituțiilor statului și a pus în evidență o scădere masivă a nivelului de competență”, este de părere Adrian Năstase. Potrivit fostului premier, există cadrul normativ și instituțional de a soluționa situații precum cea din Apuseni sau situația determinată cantitatea semnificativă de zăpada din ultimele zile.
„Urmărind, zilele acestea, la televizor, și accidentul aviatic din Apuseni și situațiile din țară determinate de căderile de zăpadă, am remarcat că, și în aceste cazuri, exista cadrul normativ și cel instituțional de abordare – respectiv Ordonanța de urgență nr.21 din 2004 referitoare la Sistemul național de gestionare a situațiilor de urgență. Din păcate, se pierde “memoria instituțională” în interiorul administrației și “antrenamentul” permanent pentru situații neprevăzute. Video-conferințele pe care le țineam, săptămânal, cu prefecții, aveau rolul lor…”, a mai scris Adrian Năstase pe blogul personal.
Totodată, Adrian Năstase vorbește și despre implicarea STS în cazul accidetului aviatic din Apuseni. Deși Victor Ponta a declarat că STS este unul dintre serviciile responsabile de tragedie și Marcel Opriș ar trebui demis, Năstase este de părere că nu aceasta este soluția.
„Adeseori, nu mai există nici comunicarea ierarhică internă, în condițiile în care unele “straturi” de funcționari au fost numite de anumite partide, fiind apoi fixate pe posturi, prin pseudo-concursuri, în calitate de funcționari publici, “inamovibili”.
La numirea lor, noii conducători de instituții (atunci când sunt numiți și pe criterii profesionale) descoperă că butoanele pentru decizii nu sunt conectate la mașinăria administrativă sau, și mai rău, constată un sabotaj subtil din partea unor subordonați.
Un ultim aspect: s-a observat, în aceste zile, o anumită lipsă de coordonare, datorată însă și cadrului instituțional. STS-ul, de exemplu, este sub un alt tip de control. Când am propus, într-o inițiativă legislativă, ca și STS-ul și SPP-ul să intre sub control parlamentar – inclusiv prin confirmarea numirii (nu în formula vagă a Comisiei de apărare) – propunerea a fost respinsă. În opinia mea, soluțiile la problemele descoperite acum nu constau, în primul rând, în numirea (inspirată sau nu) a altor șefi de instituții, ci în îmbunătățirea continuă a legilor, prin adaptarea lor la noile realități. Iar instituțiile statului și funcționarii săi ar trebui să respecte, cu rigurozitate, aceste legi. În definitiv, asta înseamnă “stat de drept”, a încheiat fostul prim-ministru.
