Premium
Căi de acces, program de vizitare şi valorizarea colecţiilor au fost principalele teme abordate de Laurence des Cars, noua preşedinte-directoare a muzeului Luvru, prima femeie care ocupă această funcţie şi care îşi propune să redea farmecul ''celui mai frumos muzeu din lume'' punând accentul pe ''calitatea'' vizitelor, relatează miercuri AFP.
''Îmi doresc ca toată lumea să redescopere Luvrul, îmi doresc să-i redau farmecul, este cel mai frumos muzeu din lume, este datoria noastră de a fi creativi, inventivi, păstrând respectul pentru amplasament şi istoria extraordinară a colecţiilor sale, pe care să ştim să le interogăm astfel încât să se adreseze unui public cât mai divers'', a spus ea cu prilejul primei întâlniri cu presa, la şase luni de la instalarea în funcţie, potrivit Agerpres.
Muzeul Luvru, care deţine ''Gioconda'', de Leonardo da Vinci printre alte 37.000 de opere de artă, şi care era vizitat de aproape 10 milioane de persoane anual înaintea crizei sanitare, este ''un muzeu enciclopedic, însă discontinuu şi incomplet'', a precizat ea.
În 2021, în ciuda crizei sanitare, peste trei milioane de vizitatori au rămas fideli celui mai mare muzeu din lume, care a fost închis de la 1 ianuarie până pe 19 mai. Printre aceştia, 61% au fost francezi, majoritatea din Paris şi regiunea limitrofă, numărul vizitatorilor străini fiind mai mic din cauza pandemiei de coronavirus.
Noua directoare îşi propune ca, în beneficiul publicului, să ''piloteze această măreaţă navă'' asemenea unui ''dirijor'', cu ''precizie'', în cadrul ''misiunii sale în serviciul public''.
Conectare
''Luvrul trebuie să transmită un mesaj singular, reflectare a istoriei sale (...). Ceea ce îi lipseşte, este legătura dintre capitole. Ideea este de a conecta operele, de a face legături între ele'', a subliniat ea.
În spiritul acestei idei, noua directoare a lansat şantierul unui viitor departament de arte bizantine şi ale creştinătăţii din Orient, care va constitui al nouălea departament al muzeului alături de cele consacrate antichităţilor romane-greceşti-etrusce, egiptene, orientale, departamentului de picturi, sculpturi, obiecte de artă, arte grafice şi arte ale Islamului.
În meniul acestui nou capitol mai figurează şi ''ameliorarea spaţiilor temporare de expunere'', care vor fi reamenajate, precum şi ''explorarea unor noi formate'' cu prilejul unei expoziţii consacrate Uzbekistanului în toamna viitoare.
Pe agenda noii directoare se mai află şi ''reîntoarcerea marilor expoziţii tematice'' în colaborare cu alte muzee europene şi transformarea ''pavilionului sesiunilor'', care adăposteşte opere africane, dar este mai ''puţin frecventat întrucât se află la finalul circuitului''.
Prelungirea programului de vizitare
Este necesar ''ca operele să-şi reia dialogul cu toate posibilităţile de care dispun întrucât eu cred că asta aşteaptă publicul, nu doar (oferirea) unui simplu discurs estetic moştenit, dar şi oferirea unor chei'', a mai spus ea.
Un ''prim seminar de lucru cu echipe de la Luvru şi de la Muzeul de pe Cheiul Branly (dedicat artelor din Oceania, Africa şi Americi) a fost bine primit. Este vorba despre inventarea unui nou dialog'', care va fi de asemenea extins la muzeul Guimet (dedicat artelor din Asia, n.red.), a spus ea în scopul unei ''noi prezentări cu prilejul deschiderii sezonului în 2023''.
Un parcurs destinat copiilor va fi inclus în fiecare expoziţie, în mijlocul celui dedicat adulţilor, a mai spus Laurence des Cars, care a condus timp de patru ani Muzeul Orsay, unde s-a ocupat de proiecte destinate accesului publicului tânăr.
În ceea ce priveşte accesul publicului, aceasta doreşte să sporească numărul intrărilor în Luvru, de pe toate laturile - în locul unei singure intrări principale - pentru a ''reechilibra şi a fluidiza vizita pe tot ansamblul clădirii, reactivând extraordinara aripă Sully şi curtea pătrată, neglijată de vizitatori''.
Iar pentru a oferi publicului timpul necesar realizării vizitei, noua directoare doreşte ''prelungirea programului de vizitare până la sfârşitul zilei''.
