Premium
DNA a clasat o plângere penală împotriva ambasadorului SUA în România, Hans Klemm, şi a fostului preşedinte al Camerei Deputaţilor Valeriu Zgonea. Plângerea a fost depusă de judecătoarea Florica Roman, de la Curtea de Apel Oradea, şi viza fapte de cumpărare şi trafic de influenţă.
"Fara a investiga efectiv faptele de cumparare si trafic de influenta ale numitilor Hans Klemm, Ambasador SUA la Bucuresti, si Valeriu Zgonea, la data faptelor presedintele Camerei Deputatilor, marturisite de acestia intr-o conferinta de presa, DNA a clasat pe data de 24 iulie 2017 plangerea penala pe care le-am facut-o celor doi motivand ca faptele nu exista", anunţă judecătoarea pe blog.
Ordonanta de clasare poate fi citita AICI! (.pdf)
"Ca urmare a clasarii, am facut plangere pe data de 18 august 2017 la procurorul ierarhic superior DNA solicitand “sa desfiintati solutia de clasare si sa dispuneti efectuarea in continuare a urmaririi penale impotriva celor doua persoane in vederea aflarii adevarului cu privire la faptele si imprejurarile cauzei”", mai notează Florica Roman.
Plangerea la procurorul ierarhic superior poate fi citita AICI! (.pdf)
Procurorul ierarhic superior DNA a respins plangerea pe data de 24 august 2017 ca inadmisibila, cu motivarea ca, prin pronuntarea solutiei de clasare, nu ar fi fost vatamat vreun "interes legitim".
Ordonanta de respingere poate fi citita AICI! (.pdf)
"Suntem, asadar, in fata unei situatii fara precedent, in care doi oficiali marturisesc public in fata intregii tari ca si-au folosit influenta pentru ca anumite legi sa fie votate, iar institutia abilitata cu anchetarea si pedepsirea unor fapte de coruptie, cum sunt cumpararea si traficul de influenta, considera ca cetatenii romani nu sunt vatamati in drepturile lor in ipoteza in care procesul legislativ este viciat. Aceasta in conditiile in care Constitutia obliga Parlamentul sa legifereze DOAR in interesul general al societatii, adica al cetatenilor", mai scrie judecătoarea pe blog.
Despre plangere
"In data de 18 mai 2016 am formulat o plangere penala la DNA impotriva numitilor Hans Klemm, Ambasadorul SUA la Bucuresti, si Valeriu Zgonea, la acea data Presedintele Camerei Deputatilor, pentru comiterea infractiunilor de cumparare de influenta (art. 292 Cod penal) si, respectiv, trafic de influenta (art. 291 Cod penal).
Plangerea a urmat conferintei de presa comune a celor doi din data de 13 mai 2016, in care acestia au recunoscut public ca si-au folosit pozitiile de demnitari pentru a promova si urgenta adoptarea unor legi in Camera Deputatilor, legi care erau dorite de SUA si benefice firmelor americane.
Valeriu Zgonea a declarat, in acea conferinta de presa, ca a primit “multumiri foarte oneste din partea domnului ambasador cu privire la ordonanta 109 cu guvernarea corporativa, a institutiilor publice si companiilor publice, legile privind achizitiile publice care creaza deja un avantaj pentru toate societatile care sunt in Romania”, adica inclusiv pentru societatile americane.
Ambasadorul Hans Klemm a declarat apoi, la randul sau: “I-am multumit (lui Valeriu Zgonea, n.r.) pentru modul in care a indeplinit in ultimele saptamani mai multe prioritati legislative importante pentru Romania si SUA – referitor la restituirea proprietatilor, la exproprieri, legea managementului intreprinderilor de stat, legi foarte importante”.", explică judecătoarea.
Judecătoarea Florica Roman afirmcă că a formulat in anul 2016 respectiva plangere penala apreciind ca, in calitate de cetatean, orice alterare a procesului legislativ o vatama personal, la fel cum il vatama pe orice cetatean al Romaniei.
"Conform art. 61, alin. 1 din Constitutie, “Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii”. Prin urmare, orice cetatean roman are interes legitim ca activitatea de legiferare sa nu exceada cadrului legal si constitutional si ca, in legatura cu legiferarea, sa nu se comita vreodata fapte penale. In consecinta, atunci cand apreciaza ca adoptarea unor acte normative s-a facut cu incalcarea legii, orice cetatean este vatamat si, prin urmare, indreptatit sa sesizeze institutiile competente care au obligatia legala sa verifice cele sesizate si sa ia masurile ce se impun", scrie Florica Roman.
Judecătoarea face apel la argumentele DNA în cazul OUG 13 şi acuză o dublă măsură.
"In cazul OUG 13/2017, de exemplu, DNA s-a sesizat la denuntul formulat de persoane din societatea civila, a declansat cercetari ample, a facut audieri, a ridicat documente si in final si-a declinat competenta catre PICCJ.
In speta ce a avut ca obiect aprobarea OUG 13/2017, DNA a retinut ca persoanele care au sesizat eventualele infractiuni aveau interes legitim vatamat prin adoptarea acelei ordonante, iar in baza denuntului formulat de respectivii cetateni procurorii DNA au declansat cu celeritate o ampla ancheta penala si au dispus in consecinta.
Orice cetatean roman, parte a poporului roman, are interes legitim sa solicite verificarea sustinerilor publice ale unor demnitari, sustineri din care rezulta posibile fapte penale comise in legatura cu legiferarea.
DNA este parte a Ministerului Public, iar art. 131, alin. 1 din Constutitie statueaza ca “Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor”.
Tocmai de aceea DNA, ca parte a Ministerului Public, are obligatia constitutionala de a ancheta orice sesizare venita din partea oricarui cetatean care reclama incalcarea ordinei de drept. Si nu exista incalcare mai grava a ordinii de drept decat alterarea procesului legislativ, adica edictarea unor acte normative ca urmare a unor eventuale fapte de trafic si cumparare de influenta.
Interesul legitim al cetatenilor ca astfel de presupuse fapte de coruptie sa fie cercetate cu celeritate si efectiv este mai presus de indoiala", mai scrie judecătoarea Florica Roman pe blog.
