Premium
Acum patru săptămâni, AICI, pe PoliticScan, într-un editorial scris la câteva ore după tragedia din clubul Colectiv, apăreau pentru prima oară cuvintele: ”Da, corupția ucide. Oricât ar părea de neplauzibil, corupția produce victime pe bandă rulantă.” Trei zile mai târziu, Corupția ucide! a devenit sloganul Pieței Universității, aflat pe buzele a zeci de mii de oameni furioși, care au cerut și au obținut demisia unui întreg guvern.
Bilanțul incendiului din club atinge astăzi 60 de victime. Patronii clubului sunt cercetați de autorități. Primarul sectorului 4, demisionar și el, a fost pus sub urmărire penală pentru abuz în serviciu. Alți angajați ai ISU au fost și ei arestați. Conducerea ISU București-Ilfov a fost demisă.
După căderea guvernului Ponta, președintele Klaus Iohannis și partidele politice parlamentare s-au înțeles pentru o guvernare tehnocrată/apolitică care să organizeze alegerile locale și parlamentare de anul viitor. Dacian Cioloș, fost comisar european pe agricultură, preia portofoliul de prim-ministru și este învestit, împreună cu echipa, de Parlament, cu o largă majoritate. Avem primul guvern de tehnocrați complet apolitic, după 1989, în sensul că niciunul din membrii cabinetului nu are carnet de partid .
Ce fac partidele politice
PSD și PNL scapă de presiunea străzii la intrarea în an electoral, ceea ce reprezintă o adevărată ușurare. Ușurare e și dispariția redutelor politice din Parlament, adică Putere și Opoziție, ceea ce simplifică jocul mare, dar, pe de altă parte, îl și complică, deoarece politicienii și alegătorii au fost obișnuiți de 25 de ani să amenajeze terenul de luptă al alegerilor de pe cele două poziții: unii aflați la guvernare, care dau socoteală pentru măsurile luate și efectele lor, ceilalți aflați în ofensivă, din Opoziție, criticând mandatul celor de la Putere și angajându-se să facă lucrurile mai bine, dacă vor câștiga.
Partidele noi (USB, MP, M10,ALDE) pleacă și ele cumva de pe poziții de egalitate cu liberalii și social-democrații, deși elementul lor de noutate este ”confiscat” de cabinetul Cioloș, încă nerevendicat total decât de președintele Iohannis, ceea ce s-ar putea zice că le încurcă. O reușită a lui Cioloș ar putea să le sufle vânt în pânze la alegeri (iată că se poate cu oameni noi!), un eșec le poate ruina promisiunea încă neîndeplinită (mai bine rămânem cu vechile opțiuni!). Chiar și aceste configurații sunt relative, deoarece nu e sigur dacă,în final, o guvernare Cioloș de succes nu va fi revendicată de liberali sau o guvernare Cioloș dezamăgitoare nu va fi decontată de PNL și PSD.
În realitate, guvernarea nu poate fi considerată total desprinsă de partide, deoarece există membri ai cabinetului mai apropiați de PSD, PNL și UNPR, în vreme ce partidele care formau vechea majoritate (PSD, UNPR, ALDE) au încă administrația din teritoriu înțesată de proprii activiști.
Un alt element de noutate este asumarea de către liberali a guvernării la nivelul Bucureștilor. După ce, în septembrie, când Oprescu a fost suspendat, acuzat de corupție, s-au ferit să preia interimatul Primăriei Generale, oferind postul unui obscur reprezentant al UNPR, PNL își repară greșeala și instalează acum un om al său în funcția de Primar General.
Ce face guvernul Cioloș
Cioloș preferă să joace prudent primele zile de guvernare. Renunță la obiective care țin de schimbarea regulilor scrutinelor de anul viitor (cum ar fi alegerea primarilor în două tururi), deoarece știe că nu are sprijinul partidelor politice pentru asemenea măsuri și preferă să se concentreze pe transparentizarea deciziilor, precum și pe selecția personalului birocratic.
Organizarea de concursuri pentru posturi în deconcentrate nu va fi însă lipsită de peripeții. Un prim caz apare la Buzău, acolo unde deputatul Cezar Preda, PNL, îl critică pe minstrul Educației, Adrian Curaj,pentru organizarea în pripă a concursului pentru șefia Inspectoratului Școlar. Partidele mari nu vor asista pasive la procesul de selecție, promis de Cioloș, care le-ar putea scoate din posturi oamenii chiar înaintea campaniei electorale.
Presiunile asupra guvernului tehnocrat nu vor fi doar din zona partidelor politice, ci și din zona societății civile. O dezvăluire de presă arată că Raed Arafat a fost pus în dificultate de proprii angajați atunci când, în primele zile după incendiul de la Colectiv, declara că ISU nu avea cunoștință de exsitența Clubului din Capitală. Apariția dovezilor contrare declanșează un val de reacții, care merg spre solicitarea demisiei fondatorului SMURD. Cioloș ezită și îi cere lui Arafat să prezinte un plan de reformare a ISU.
Primul scandal de plagiat de la instalarea guvernului îl vizează chiar pe Ministrul de Interne Tobă. O investigație publicată în mediul online compară teza sa de doctorat cu alte lucrări anterioare și găsește o identitate perfectă de pagini, precum și citări caraghioase în bibliografie. Tobă neagă acuzațiile și își trimite lucrarea spre validare Comisiei de Etică, cea care, în mod scandalos, a mai absolvit de vină în trecut doi demnitari: pe Victor Ponta și Gabriel Oprea. Cioloș temporizează demiterea și o condiționează de un verdict oficial al dubioasei comisii din subordinea Ministrului Educației.
Nici facerea bugetului nu se dovedește prea simplă. Cioloș preia toate măsurile cu iz electoral ale cabinetului Ponta în proiectul de buget, deși își arată fățiș disconfortul față de acestea. Nici Iohannis nu-i dă de ales, atunci când promulgă majorarea salariilor bugetare cu 10%, votată în unanimitate de Parlament.
Alte inițiative discutabile trec de forul legislativ, cum ar fi legea stingerii creditelor prin cedarea bunului ipotecat, care stârnește neliniști în mediul financiar-bancar. Analiștii economici prevăd o contractare a creditelor imobiliare, ca urmare a acestei inițiative parlamentare, ceea ce, evident, nu va rămâne fără un impact asupra motorului economiei.
Ce face DNA
În afară de preluarea investigației la clubul Colectiv, care ridică suspiciuni de corupție și abuz în serviciu din partea unor funcționari ai statului român, DNA își reia ofensiva asupra partidelor politice. Nu mai puțin de trei cereri de încuviințare a arestării sunt trimise către Senat și Camera Deputaților. Dan Șova de la PSD este unul din cei vizați, Ioan Oltean și Cătălin Teodorescu ar putea rămâne fără imunitate din tabăra liberală.
Procesul ”referendumul din 2012” îi mai dă un respiro lui Liviu Dragnea, președintele PSD, care obține o nouă amânare până undeva în ianuarie anul viitor. O sentință definitivă ar putea veni, totuși, până la primăvară, când Dragnea va afla dacă poate să mai rămână șef al social-democraților și, chiar dacă rămâne, care vor fi costurile de imagine pentru partid în cazul unei sentințe finale cu suspendare.
Aflate sub presiunea sloganului ”Corupția ucide!”, partidele parlamentare, la o lună de la tragedia de la Colectiv, pot suferi pierderi majore, dacă decid să își protejeze din nou colegii, așa cum au făcut anul acesta cu Elena Udrea și Dan Șova (în primul dosar, Turceni-Rovinari).
Spre ce ne îndreptăm
PSD și PNL au primit rezervat soluția tehnocrată, chiar dacă nu au avut de ales. Pierderea guvernării, deși așteptată de ceva timp, i-a dezorientat pe social-democrați. Liberalii au fost și ei prinși pe picior greșit, date fiind așteptările privind preluarea pârghiilor de Putere, odată cu plecare lui Victor Ponta. În PNL, Iohannis a început ofensiva pentru scoaterea în decor a ”vechii gărzi”, ceea ce se suprapune peste tulburările interne asociate fuziunii între liberali și democrat-liberali.
Un prim test al relației partidelor parlamentare cu guvernul Cioloș se va da la votarea bugetului, preconizată undeva la sfârșitul acestui an. Obiceiurile împământenite erau de negocieri subterane și presiuni ale grupurilor parlamentare asupra premierului, prin celebrele amendamente care vizează proiecte locale (școli, biserici, infrastructură), esențiale pentru relația aleșilor cu primarii și elitele locale din colegiile electorale. Chiar dacă alegerile de anul viitor vor fi pe liste județene, e foarte probabil ca împărțirea pe colegii să se păstreze ca tip de organizare la nivelul partidelor politice. Cioloș este deja excedat de cheltuielile peste venituri moștenite de la guvernul anterior.
Testul relației între guvernul Cioloș și societatea civilă, în special elitele culturale și intelectuale, se va da odată cu judecarea plagiatului ministrului Tobă de către Comisia de Etică. O infirmare a plagiatului, în ”buna” tradiție a comisiei, va abate un val de critici asupra Ministrului Educației, dar și asupra premierului în funcție, care a preferat întârzierea unei decizii de îndepărtare a lui Tobă din cabinet, plasând hotărârea într-un circuit birocratic deja decredibilizat.
Se anunță, deci, un sfârșit de an plin de evenimente politice, cu impact major asupra evoluțiilor din anul electoral 2016.
