Premium
Președinta Ungariei s-a specializat în dezvelit statui pe teritoriul României, prilej pentru a lansa provocări revizioniste fățișe. Totul, în timpul vizitelor așa-zis private pe care le întreprinde în Transilvania, nestingherită de normele protocolului diplomatic și ale bunului simț. Katalin Novák este cel mai nou purtător de mesaj al regimului naționalist de la Budapesta. Iar obiectivul politicii agresive a lui Viktor Orban a fost atins miercuri, la Carei: spiritele s-au inflamat, tensiunea a fost escaladată, naționaliștii maghiari își pot țipa partitura favorită – victimizarea în fața ”nedreptății” istoriei și a vecinilor ”ostili”.
Este, de altfel, esența mesajului lui Novak, la Carei: maghiarii trăiesc ”între lupi”, ceea ce-i obligă la vigilență și unitate: ”Trebuie să luptăm pentru trecutul nostru comun și viitorul nostru comun”, ”Indiferent unde locuim, noi, ungurii, putem conta mereu unii pe alții” – sunt câteva din declarațiile făcute la dezvelirea statuii autorului versurilor imnului național al Ungariei. “Este un imn care exprimă la cel mai înalt nivel unitatea evidentă a naţiunii maghiare”, a mai spus Katalin Novák.
Cât despre statuie, aceasta are un istoric, în sine, tulbure. Dezvelită în 1897, pentru celebrarea a o mie de ani de la întemeierea statului ungar, statuia de la Carei a fost vandalizată în 1933 și înlăturată de pe soclu în 1934. Fapt ce a determinat ridicarea unui monument similar, creație a aceluiași sculptor, la Budapesta, în 1939, la centenarul morții poetului Ferenc Kölcsey.
Soarta statuii a fost deplânsă, la evenimentul de miercuri, de președintele UDMR. Kelemen Hunor a afirmat, între altele: ”Stăruința este cea care, în vreme de război, are capacitatea de a apăra comunitatea, de a declanșa o revoluție dacă este necesar, iar în vremuri de pace îi consolidează identitatea prin dezvoltare. Dezvoltarea nu înseamnă doar asfalt și beton, adică structuri tangibile, ci și amalgamul intangibil, dar puternic, al dezvoltării instituțiilor și a ocrotirii tradițiilor și simbolurilor. Și mai înseamnă piatră și bronz – adică monumentele comemorative ale trecutului, statuile iluștrilor noștri strămoși”.
Din acest program de acțiune a făcut parte și dezvelirea, în mai anul trecut, la Alba-Iulia, a statuii principelui Gabriel Bethlen. ”Nu vom tăia niciodată cordonul ombilical dintre patria-mamă şi maghiarii care au ajuns să trăiască în afara graniţelor Ungariei, şi nici nu vom permite, niciodată, ca acesta să fie tăiat. Bethlen Gábor şi epoca de aur a Transilvaniei nu ne lasă să facem asta, vom continua să ne ţinem de mână”, a spus, cu acel prilej, Katalin Novák. Iar a doua zi s-a pozat cu borna vopsită în culorile Ungariei, pe masivul Piatra Secuiului, în județul Alba. Era la numai o săptămână de când fusese învestită președintă a Ungariei.
Înainte de acea primă ”vizită privată” în Ardeal – care e tratat de oficialii maghiari, după cum se vede, drept grădina preferată a Budapestei – Katalin Novák își sintetizase elocvent crezul: ”Ungaria nu ar fi fost la fel fără Transilvania”…
