Oamenii de știința s-au hotărât să analizeze rugăciunea. Rezultatele au fost surprinzătoare

În ciuda faptului că rugăciunea zilnică sau frecventă este o parte de bază a vieții multor oameni, înțelegerea noastră cu privire la relația sa cu viața de zi cu zi și cu bunăstarea psihologică generală este surprinzător de săracă. Însă o nouă cercetare a abordat această lacună, iar concluziile sale sunt fascinante - nu numai că rezultatele arată că substanța rugăciunilor oamenilor reflectă deseori experiențele de peste zi, dar pot indica și modul în care o persoană se va simți a doua zi, scrie iflscience.com.

Potrivit unor sondaje recente ale Centrului de Cercetare Pew (2014) și ale Baylor Religion Survey (2021), între 44% și 55% dintre americani fac rugăciuni zilnice. Chiar și cei care nu se afiliază la nicio religie specifică, un număr tot mai mare de oameni din întreaga lume occidentală, se roagă din când în când. Se pare că americanii sunt mai predispuși să se roage decât să ia parte la orice altă formă de devoțiune religioasă.

Situația este ceva mai puțin clară în Marea Britanie. Potrivit unui sondaj de opinie ComRes din 2021, 51% dintre tinerii din Marea Britanie se rugau cel puțin o dată pe lună, în comparație cu doar 24% dintre persoanele de peste 55 de ani. Această cifră a fost inițial sărbătorită ca un semn de renaștere religioasă în Marea Britanie, dar de atunci a fost pusă sub semnul întrebării, deoarece rezultatele sunt semnificativ mai mari decât orice sondaje similare. Estimări mai conservatoare realizate de British Social Attitudes Survey în 2018 sugerează că doar 20 la sută dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani se rugau cel puțin o dată pe lună.

Indiferent de aceste cifre, este clar că rugăciunea este o practică comună și semnificativă pentru o mare parte a societății. Savantul William James a recunoscut-o ca fiind "însuși sufletul și esența religiei".

Rugăciunea, experiența zilnică și starea de bine

Tocmai această semnificație l-a determinat pe David B. Newman, cercetător postdoctoral la Universitatea din California, San Francisco, și autorul principal al studiului, să investigheze această activitate în legătură cu experiența zilnică și starea de bine.

"În sens mai larg, mă interesează să înțeleg bunăstarea în viața de zi cu zi", a declarat Newman într-un interviu acordat PsyPost. "Credințele și experiențele religioase sunt factori importanți de luat în considerare atunci când examinăm bunăstarea. Au existat foarte puține cercetări privind rugăciunea și bunăstarea în viața de zi cu zi a oamenilor. Fostul meu consilier a fost, de asemenea, interesat de acest subiect și m-a încurajat să urmez această linie de cercetare."

Pentru a studia această relație, Newman și colegii săi au efectuat trei studii în care au cerut unui număr de 350 de participanți să realizeze rapoarte zilnice de jurnal timp de două săptămâni. În aceste rapoarte, participanții și-au înregistrat experiențele zilnice, emoțiile și sentimentul de bunăstare, precum și tipul de rugăciune pe care îl realizau - adorație, confesiune, mulțumire și implorare.

Rezultatele studiului

Rezultatele au arătat că, dintre cele patru tipuri de rugăciune, rugăciunile de cerere și de mulțumire au fost cele mai frecvente, urmate de cele de adorație și de mărturisire. De asemenea, au arătat că tipul de rugăciune efectuat a fost legat de experiențele pe care participanții le-au avut în timpul zilelor lor, precum și de starea lor emoțională și de sentimentul de bunăstare. De exemplu, oamenii au făcut mai multe rugăciuni de adorație și de mulțumire atunci când au avut parte de evenimente pozitive în timpul zilelor lor și când starea lor de bine era ridicată, în timp ce rugăciunile de implorare - actul de a implora sau de a ruga pentru ceva - au fost mai pronunțate în zilele în care în jurnal au apărut evenimente negative și starea de bine era în scădere.

"O concluzie esențială a acestor studii este că conținutul rugăciunilor oamenilor se schimbă de la o zi la alta", a declarat Newman pentru PsyPost. "Oamenii au tendința de a exprima mulțumire și adorație în rugăciunile lor atunci când ziua merge bine și au tendința de a exprima rugăminți atunci când ziua nu merge bine."

Tipul de rugăciuni pe care oamenii le-au efectuat au fost, de asemenea, legate de emoții specifice. În timp ce mulțumirea ar putea fi legată de un sentiment de recunoștință, mărturisirea era legată de vinovăție, adorația era legată de frică, iar implorarea de un sentiment de invidie.

Poate că cel mai interesant rezultat al studiului a fost faptul că părea să existe o relație decalată între o rugăciune realizată într-o zi și sentimentul de bunăstare raportat în ziua următoare. Rezultatele au arătat că, atunci când participanții au raportat rugăciuni de implorare, adorație și mulțumire, aceștia au avut tendința de a avea un sentiment de bunăstare redus în ziua următoare. Mai mult, această relație decalată a fost mai puțin vizibilă la persoanele care se rugau mai regulat, sugerând că rugăciunea inconsecventă "a avut o influență negativă asupra stării de bine în ziua următoare", au concluzionat autorii.

În general, studiul oferă informații valoroase pentru înțelegerea noastră cu privire la modul în care practicile de rugăciune se raportează la experiențe mai largi și la stări psihologice, dar nu este lipsit de limitări. În primul rând, cercetătorii s-au concentrat asupra studenților americani, dintre care majoritatea s-au identificat ca fiind creștini. În diferite culturi și religii, exprimarea adorației, a implorării, a mulțumirii și a mărturisirii poate varia foarte mult în ceea ce privește cantitatea și natura.

"Constatările noastre ar putea să nu se generalizeze la alte grupuri religioase, iar conținutul rugăciunilor poate fi legat de evenimentele zilnice și de bunăstare în moduri diferite, în funcție de credința oamenilor", a notat echipa.

Există, de asemenea, o chestiune legată de vârstă, deoarece multe studii au arătat că persoanele în vârstă tind să se roage mai des decât tinerii; de asemenea, este mai probabil ca acestea să experimenteze sentimente de pace spirituală. Așadar, natura rapoartelor persoanelor în vârstă și relația lor cu experiența de zi cu zi ar putea fi mult diferită.

Studiul este publicat în Journal of Personality and Social Psychology.