Premium
Obiceiul care reduce riscul bolilor de inimă sau a AVC-urilor (studiu)
Se știe că mâncatul devreme este bun pentru sănătate. Un nou studiu arată că acest lucru ar reduce semnificativ riscul de boli cardiovasculare - boli coronariene și patologii cerebrovasculare, cum ar fi accidentul vascular cerebral, relatează Rador Radio România.
Cercetătorii de la Echipa de Cercetare în Epidemiologie Nutrițională – EREN (Inserm, Inrae, Universitatea Sorbonne-Paris-Nord) – și Institutul Global de Sănătate din Barcelona au folosit date provenind de la 103.389 de adulți din lotul NutriNet-Santé din 2009 până în 2022 (79% femei) pentru a studia efectele orelor de masă asupra riscului de boli cardiovasculare.
În timp ce patologiile cardiace și cerebrovasculare reprezintă principala cauză a mortalității în lume și jumătate dintre cazuri sunt legate de dietă, această lucrare concluzionează că mâncatul târziu dimineața și la ultima oră a zilei este asociat cu un risc crescut de afecțiuni cardiovasculare și boli cerebrovasculare.
Cum trebuie procedat
Mai exact, întârzierea orei micului dejun este asociată cu o creștere cu 6% a riscului de boli cardiovasculare cu fiecare oră, arată studiul. Exemplu: o persoană care ia de obicei micul dejun la 9 a.m. ar avea un risc cu 6% mai mare de a avea boli cardiovasculare decât o persoană care îl mănâncă la ora 8 a.m. Amânarea mesei cu o oră este asociată cu o creștere cu 8% a riscului de accident vascular cerebral la fiecare oră. Cu toate acestea, nu există un risc crescut de boală coronariană.
În general, mâncatul târziu, după ora 21.00, este asociat cu o creștere cu 28% a riscului de a dezvolta un atac ischemic tranzitoriu (AIT) sau un accident vascular cerebral, comparativ cu consumul de cină înainte de ora 20:00.
Un alt rezultat al studiului arată că, cu cât prelungim mai mult durata postului nocturn (timpul dintre ultima masă a zilei și micul dejun din ziua următoare), cu atât scade riscul cardiovascular. Dar fiți atenți, avertizează cercetătorul, „studiile noastre sugerează că această perioadă trebuie să fie cuplată cu un aport alimentar dimineața devreme”.
Cum putem explica toate aceste descoperiri?
La fel ca lumina și activitățile noastre zilnice, hrana constituie un binecunoscut sincronizator extern al ceasului circadian și al ceasurilor periferice ale sistemului circadian, situat în majoritatea organelor noastre, în special în ficat. Aceste ceasuri reglează ritmurile tensiunii arteriale și procesele metabolice.
