DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Opinie: Isărescu şi BNR au intrat în corzi

Inquam Photos / Octav Ganea
isarescu

Într-o analiză din Ziarul Financiar, jurnalistul Cristian Hostiuc arată că Mugur Isărescu se află într-o situație inedită în războiul cu PSD, aceea de a fi scos țap ispășitor pe tema majorării dobânzilor și a creșterii cursului valutar.

Ziarul Financiar:

Isărescu şi BNR au intrat în corzi.
Pe lângă asaltul politic – luptele pentru noua conducere a BNR, mai rămâne sau nu Isărescu, rezerva de aur, OUG 114, cererea PSD de reducere a marjelor şi a dobânzilor la credite -, BNR se confruntă cu o creştere a inflaţiei peste nivelul maxim ţintit (3,8% faţă de 3,5%), deficitul comercial şi deficitul de cont curent nu se reduc, ci dimpotrivă, se măresc în ficare zi, creşterea economică - care scade - este venită numai din consum şi din variaţia stocurilor, exporturile cresc foarte puţin, în timp ce importurile îşi menţin ritmul de creştere, ceea ce face ca rezultatul (exportul net) să aibă o contribuţie negativă la creşterea economică, producţia industrială scade, iar dinamica comenzilor noi din industria prelucrătoare şi persistenţa declinului lucrărilor de construcţii afectează economia.
După ce Banca Transilvania a redus acum câteva săptămâni estimarea de creştere economică la 2,9% faţă de 5,5%, cât vrea PSD, vineri economiştii de la Unicredit au venit cu o prognoză si mai pesimistă, o creştere economică de numai 2,8% pentru acest an.
BNR trebuie să reducă, şi cât mai rapid, deficitul comercial şi implicit deficitul de cont curent, aceste dezechilibre externe, înainte să fie prea târziu.
În 2019, deficitul comercial al fost de 15 mld. de euro, iar deficitul de cont curent a fost de 9 mld. de euro.
În ritmul în care a început anul, cu importurile în creştere cu 60%, România nu va termina bine anul 2019.
În 2008-2009 România a intrat în criză nu din cauza deficitului bugetar, ci din cauza deficitului comercial şi a deficitului de cont curent, care nu mai putea fi finanţat şi era peste capacitatea de plată a economiei.
Deficitul comercial nu poate fi redus decât prin scăderea cheltuielilor bugetare, ceea ce PSD nu va accepta, scăderea din nou a salariilor, ceea ce nimeni nu va mai semna, şi atunci rămâne creşterea dobânzilor la lei şi creşterea cursului valutar, ceea ce va face ca BNR să fie ţap ispăşitor, şi nu PSD. (Mai multe detalii AICI)

Adevărul:

Dar, în altă cameră, mult mai discretă, se produce, de mai mult timp, un proces de reflecţie extrem de serios care, pentru uzul viitorilor lideri ai instituţiilor europene, trebuie să producă un îndrumar de conduită şi să conţină o serie de propuneri care să vină să completeze prevederile ambigue şi teribil de succinte ale Articolului 50 din Tratatatul UE. E teribil de urgent să se înceapă acest proces de analiză aplicată tocmai pentru că practica a arătat că situaţia dezastruoasă de acum este cu mult complicată şi de faptul că legiuitorul european nu dispune de un cadru comun acceptat care să reglementeze statutul unei ţări din momentul în care a invocat Articolul 50 şi a anunţat că vrea să părăsească UE. Nu se spune nimic despre caracterul definitiv sau, dimpotrivă, despre caracterul opţional al unei asemenea decizii. Mai mult, am auzit această întrebare pe diverse culoare ale puterii, nu cumva ar fi util să fie luată în discuţie şi posibilitatea extinderii discuţiei, trecând dincolo de cazul particular al Londrei, şi având în vedere eventualitatea în care unul sau mai multe state şi-ar dori pe viitor altceva în raport cu tipul de construcţie pe care, anul acesta, la Summitul de la Sibiu, îl vor evoca liderii europeni, adică un drum care să aducă mai multă integrare în proiecte comune.
Adică ce înseamnă asta? Foarte simplu rezumat, ar fi o încercare de a formaliza un tip de răspuns la marea întrebare ridicată acum de BREXIT. După ce au căzut pradă campaniei de dezinformare care cerea, pur şi simplu, ieşirea Marii Britanii din UE, fără detalii, fără programe, fără analize de risc, britanicii au realizat ce poate să însemne un asemenea proces haotic care deja începe să le marcheze negativ toate sectoarele vieţii politice, sociale şi economice. Şi ar vrea altceva, fie anulare procesului prin organizarea unui nou referendum, fie adoptarea unei soluţii care să le permită să aibă o relaţie strict economică, dar cu participarea la Piaţa Comună, fie relaţii speciale cu UE printr-un protocol unic ce ar trebui imaginat de acum înainte. Dar britanicii sunt atât de nesiguri pentru că le e frică să rămână singuri, absolut deloc încrezători în promisiunile făcute de Donald Trump dar, în acelaşi timp, puşi în faţa avertismentului că UE nu va negocia viitorul relaţiilor decât după ce Marea Britanie va fi părăsit, în condiţiile pe care le alege, ansamblul comunitar. (Mai multe detalii AICI)

Deutsche Welle:

Chiar dacă disputa dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie pare să nu se mai termine, 74 la sută dintre germani ar regreta Brexitul. Se pare că atmosfera a devenit mai pro-europeană decât înainte în Germania tocmai din cauza dezbaterilor despre ieşirea Regatului Unit din UE. Potrivit sondajului realizat de institutul infratest dimap, aproape fiecare al doilea german consideră că apartenenţa Germaniei la UE e un avantaj - o creştere de opt procente faţă de sondajul din mai 2018.
Au crescut şi aşteptările faţă de UE. Majoritatea germanilor chestionaţi vrea ca subiectele politice cele mai importante să fie abordate în tot mai mare măsură la nivel european. Printre acestea se numără clima şi refugiaţii, dar şi protecţia consumatorilor, noile tehnologii şi standardele sociale elementare.
În schimb, pentru cele două partide din coaliţia de la Berlin, conservatorii (CDU/CSU) şi social-democraţii (SPD), veştile nu sunt prea bune. Sondajul indică o scădere de 2% faţă de luna precedentă în ceea ce priveşte intenţiile de vot pentru alegerile europene din 26 mai. Dacă acest scrutin ar avea loc duminica viitoare, conservatorii germani ar obţine 30% din voturi şi social-democraţii doar 17%.
Atitudinea faţă de NATO e contradictorie. La 70 de ani după înfiinţarea Alianţei Nord-Atlantice, 82 la sută dintre germani consideră că aceasta e importantă pentru a garanta pacea în Europa şi pentru a asigura ca Germania să aibă greutate la nivelul politicii internaţionale. Cu toate acestea, sondajul nu indică o disponibilitate de a aduce contribuţii financiare mai substanţiale la bugetul NATO. (Mai multe detalii AICI)

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.