Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

OPINIE|DOCUMENT Elementele evidente ale `compromatului` executat de MAI față de ex-șeful Antimafia- Din două părți cu vină, doar una executată `exemplar`

opinie 3

Au trecut suficiente zile de la momentul la care fostul șef al Direcției de Investigarea a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), procurorul Daniel Horodniceanu, actual vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii, defila cu „funcția la vedere„ în fața unor polițiști rurali care l-au oprit sub pretextul declarat că i-a depășit pe drumul principal.

Raportat la funcțiile deținute atât în trecut cât și în prezent de către Daniel Horodniceanu, în mod corect și evident, cazul a obținut imediat atenția generală a presei. A unei părți din presă cel puțin.

De mai bine de 5 zile numele fostului șef anti-mafia este terfelit pe baza unei filmări intrate în posesia unei publicații „de bufet„, prezentată integral așa cum a fost pusă ea la dispoziție de „surse„.

Prezentarea „probei„ totuși a fost făcută de jurnaliști, fără „perdea„, în filmare putându-se distinge cu claritate actul de identitate și datele prezente pe acesta a unui fost șef al combaterii crimei organizate.

Deși a fost semnalată dubla problemă a întregului incident, respectiv atitudinea contrară demnității publice deținute de Horodniceanu, dar și modalitatea vădit nelegală prin care o filmare de pe o cameră personală/bodycam în mod evident deținută de un polițist rural a ajuns integral în presă fără protejarea datelor cu caracter personal ale persoanei „vizate„, autoritățile statului în frunte cu Lucian Bode nu fac niciun demers pentru tragerea la răspundere penală a celor care au divulgat presei, de această manieră nelegală filmarea.

În caz se disting cu claritate doi autori, care pot fi unul și același sau diferiți. Autorul care a produs filmarea și autorul care a divulgat-o.

Ambii autori în raport de starea de fapt se fac vinovați, pe rând, de fapta de abuz în serviciu, cel care a filmat neautorizat și în afara normelor legale un moment operativ al poliției, și de divulgare a unor date nedestinate publicității cel care a „transportat„ filmarea unui moment operativ cu toate datele sale, necenzurat, către presă.

Cartoful fierbinte din curtea MAI

„Ministrul de Interne, Lucian Bode, spune, joi, că IPJ Iași va prezenta rezultatele verificărilor făcute în cazul procurorului Daniel Horodniceanu care a avut un conflict verbal cu poliția din Iași după ce a fost oprit pentru că a depășit autospeciala oamenilor legii fără să semnalizeze, după cum susțin agenții.

Bode e concis: Nimeni nu e mai presus de lege.

Acest lucru știți bine că l-a anunțat IPJ Iași, dar eu nu despre verificare vreau să vorbesc. Ea este la final, m-am documentat și rezultatul verificărilor va fi comunicat astăzi.

IPJ Iași are obligația să iasă astăzi și să spună care e rezultatul evaluărilor. Însă un lucru trebuie să ne fie clar tuturor: Nimeni nu este mai presus de lege, indiferent ce poziție ocupi”, este o știre publicată joi.

Dacă Lucian Bode cunoaște ministerul pe care îl păstorește și mai ales legile și regulamentele sale cunoaște că o filmare de pe body-cam-ul unui polițist nu poate fi folosită decât urmare unei proceduri ce are la final semnătura unui inspector din poliție.

Totodată un ministru care își cunoaște ministerul știe și faptul că subalternii săi, care au filmat cu telefonul personal un moment operativ, nu trebuiau să disemineze filmările astfel obținute cu riscul neprotejării datelor cu caracter confidențial sau personal.

Sursele consultate constant de autorul opiniei după declanșarea acestei operațiuni de compromitere au indicat constant faptul că deși nelegiferată expres, problema utilizării body-cam-urilor și a înregistrărilor efectuate este totuși „trasată„ prin două ordine date la nivelul MAI.

Așa fiind, faptul că o filmare executată de unul dintre polițiștii rurali participanți la incident a ajuns integral și necenzurată în privința unor date nedestinate publicității sau GDPR în mass-media reprezintă o faptă penală, chiar și în contextul în care aceasta a fost făcută cu dispozitivul personal, telefonul, cu argumentația de a folosi ca mijloc de apărare.

Filmările efectuate cu dispozitive tehnice neomologate nu constituie probe iar astfel de îndatoriri nu se află în fișa de post a polițiștilor.

Explicit, polițistul nu are datoria de a efectua filmări cu telefonul mobil personal. El are în schimb datoria de a respecta regulamentele legile, ordinele și dispozițiile, unele dintre acestea indicând în clar utilizarea în timpul orelor de misiune a dispozitivelor body-cam  omologate si aprobate la nivel instituțional.

Pe de altă parte articolul 304 din Noul Cod Penal care incriminează cele petrecute ca fapt în noaptea opririi ex-procurorului anti-mafia arată:

„Divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice

(1) Divulgarea, fără drept, a unor informaţii secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicităţii, de către cel care le cunoaşte datorită atribuţiilor de serviciu, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) Divulgarea, fără drept, a unor informaţii secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicităţii, de către cel care ia cunoştinţă de acestea, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.

(3) Dacă, urmare a faptei prevăzute în alin. (1) şi alin. (2), s-a săvârşit o infracţiune împotriva investigatorului sub acoperire, a martorului protejat sau a persoanei incluse în Programul de protecţie a martorilor, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani, iar dacă s-a comis cu intenţie o infracţiune contra vieţii, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani„.

Astfel, așa zisul control sugerat de ministrul Lucian Bode în declarația sa ar trebui să cuprindă datele traseului de plecare al filmării necenzurate din telefonul folosit în mod evident de către polițistul rural către jurnalistul publicației care a livrat „la primă mână„ informația către publicul larg.

Totodată controlul demarat de MAI ar trebui să indice la nivel de persoană șeful din poliția Română care a cunoscut despre executarea și existența acestei filmări, divulgarea acestei filmări în forma necenzurată către presă și motivele pentru care acest lucru s-a efectuat de o asemenea manieră și cel mai important măsurile administrative si mai ales legale ce se impun față de prezumtivii făptuitori.

Acțiune evidentă de compromitere

Când există două probleme la vedere, dar numai una este tranșată ferm și în mare grabă, acesta poate fi un indiciu evident de compromitere a unei persoane. Este o regulă care persistă cutumal și stă mereu la baza cazurilor clasice de compromitere.

Astfel, în acest caz, punctual, presa „complice„ dar mai ales o parte din autoritățile statului, precum MAI, sindicatul polițiștilor sau IJ, cel puțin până la momentul publicării acestei opinii, au avut o singură grijă. Să „se ocupe„ de „neobrăzarea„ fostului șef al DIICOT.

Când faptele penale devin nerelevante în comparație cu faptele administrative sau cele ce țin de atitudinea unei persoane, atunci și acesta poate reprezenta, un indiciu al unei posibile acțiuni orchestrate de compromitere derulată inclusiv cu complicitatea organelor statului.

În concret, dorind să afle poziția organelor statului privind posibila problemă cu iz penal legată de divulgarea în presă a filmării STIRIPESURSE a adresat o cerere oficială și o întrebare, la Parchetul de pe lângă ÎCCJ și la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași.

Vâzând celeritatea cu care doar „organele„ de pe partea sancționării lui Horodniceanu au acționat la vedere, în speță Inspecția Judiciară și CSM, publicația a dorit sa afle, „la cald„, reacția organelor de anchetă abilitate să cerceteze o posibilă faptă de divulgare a filmării și una de abuz privind diseminarea în medii interne ale Poliției Române a filmării, și dacă aceste instituții „simt„ nevoia de a deschide dosar de cercetare cel puțin in rem cu privire la starea de fapt aflată la vedere.

Răspunsurile au venit prompt: Nu avem.

„În legătură cu solicitarea de presă înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași sub nr. 32/VIII/3 din 08.05.2023, vă comunicăm că la această unitate nu a fost înregistrată nicio sesizare cu referire la aspectele învederate de dumneavoastră.

Vă mulțumim pentru interes!”, a fost răspunsul transmis, miercuri, prin mesaj de purtătorul de cuvânt al PJ Iași, identic de altfel cu răspunsul oficial transmis de PICCJ.
content-image

Este un indiciu de „compromat„ și faptul că doar o parte dintre „organe„ reacționează prompt și imediat, precum IJ, CSM sau sindicatele, în vreme ce celelalte nu văd „problema„ sau o văd și reacționează cu lentoare.

Răspuns de ultimă oră:

La revenirea autorului acestei opinii, după apariția raportului IPJ Iași și a declarațiilor ministrului Internelor Lucian Bode, Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași a avut o reacție de ultim moment:

„În legătură cu întrebările dumneavoastră și observând comunicatul IPJ Iași, precizăm că nu vă putem oferi informații suplimentare, față de cele deja existente în spațiul public.

În situația în care reprezentanții I.P.J vor identifica aspecte care pot constitui elemente constitutive ale infracțiuni, vor avea obligația de a sesiza unitatea de Parchet competentă, în vederea întregirii circumstanțelor faptice și analizării situației de drept.

În legătură cu sesizarea din oficiu a Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași, nu putem oferi informații la acest moment”, se arată în mesajul transmis oficial de purtătorul de cuvânt al instituției.

Este foarte adevărat că o potențială anchetă nu se face „pe genunchi„ sau „pe repede înainte„ dar sesizarea în sine și procedura de deschidere a unui dosar penal este o chestiune de moment imediat, ce administrativ nu consumă timp, dacă privim la numeroasele spețe de urgență deschise aproape instantaneu de la momentul săvârșirii unor fapte.

Exemple elocvente pot reprezenta cazul furtului de arme de la Ciorogârla sau cazul incendiului de la Clubul Colectiv, când în decurs de 2 zile trei unități de parchet au deschis dosar, ce mai apoi s-au reunit, și altele.

Pare, cel puțin la acest moment, după 5 zile de la debutul scandalului „cu regizor unic MAI„, că autoritățile care ar trebui să pună întrebări și în partea „cealaltă„ stau în espectativă.

Acoperirea urmelor - indiciu evident că nu a fost „ce trebuie„

Un alt indiciu evident al faptului că o greșeală evidentă a existat este acela că publicația care a furnizat inițial publicului larg filmarea necenzurată, ce conținea datele din buletinul lui Daniel Horodniceanu, a fost scoasă și repostată într-o formă cenzurată exact pe detaliul care a atras nelegalitatea.

Astfel, acum  publicația prezintă filmarea în care la momentul observării actelor de fostului șef anti-mafia acestea sunt ascunse prin intermediul unei buline ce culoare galbenă.

Acest demers s-a produs după publicarea de către autorul acestei opinii a unui material ce semnala problema de legalitate a divulgării filmării în formatul ei integral, material ce poate fi consultat aici.

Nevoia resimțită de autorul materialului de a șterge filmarea inițială și de a o înlocui cu aceeași filmare dar cu cenzurarea datelor ce în mod vădit nu reprezentau interesul opiniei publică indică fără dubiu problematica penală legată de modalitatea de diseminare în spațiul public al acesteia.

Contabilizând la final toate aceste detalii si elemente factuale, o concluzie este limpede: legea trebuie să fie într-adevăr pentru toți domnule ministru al MAI.

„Fanfaronada„ procurorului - Filmul evenimentului

Fostul șef DIICOT Daniel Horodniceanu a avut un dialog în contradictoriu cu polițiștii care l-au oprit în județul Iași pentru un control de rutină, potrivit unei filmări publicate de jurnalist.ro. Deranjat de faptul că i s-au cerut actele la control, Horodniceanu le atrage atenția agenților că el a condus structura de combatere a crimei organizate și că toți polițiștii din județ îl cunosc. „Faceți cu mine chestii d-astea?”, afirmă fostul șef DIICOT.

Horodniceanu spune, printre altele:

„Sunteți foarte scrupuloși la datorie, văd”

„Ce faceți dvs la ora asta, faceți patrulă pe strada principală dintr-un sat?”

„Am să vorbesc cu șeful IPJ-ului”

„Vreți să vă învăț eu să vă faceți treaba?

„Eu sunt procuror de 25 de ani, matale de când ești polițist?”

„Dvs m-ați oprit pe mine că am avut tupeul să vă depășesc. Dvs faceți cu mine chestii d-astea?”

„Nu văd cum ați putea să aveți tupeul ăsta cu un procuror care a condus structura de crimă organizată a țării ăsteia”

„Eu oricum mâine mă duc să mă văd cu câțiva. Nu se poate așa ceva”

„Eu sunt în măsură să fac orice!”

„Încercați să vorbiți așa cu infractorii, nu cu procurorii”

„Pe mine mă cunoaște toată poliția din județ”

Fostul șef DIICOT a revenit duminică cu scuze pentru ieșirea lui dar a precizat că a fost provocat.

INTEGRAL:

Prezentăm integral transcrierea discuţiei dintre Daniel Horodniceanu şi agentul de poliţie:Horodniceanu: Dvs căutaţi hoţii pe câmp. Trebuie să vă învăţ eu să vă faceţi treaba sau ce? Vreţi să vă înveţe Procuratura? / Poliţist: Nu cred că sunteţi dvs în măsură să ne învăţaţi.

Daniel Horodniceanu: De ce m-aţi oprit?

Poliţist: Pentru că ne-aţi depăşit…

DH: Şi n-am voie să vă depăşesc sau cum…

P: Este limită de 50. Noi circulam deja cu 70 la oră.

DH: Aveţi radar?

P: Mă lăsaţi să termin? Cine sunteţi?

DH: Sunt procuror şef Horodniceanu de la Crimă Organizată, nu mă cunoaşteţi?

P: Nu.

DH: Dar de ce nu mă cunoaşteţi oare? De unde sunteţi dvs, de la Vaslui sau de la Iaşi?

P: Agent David din cadrul Secţiei 1 Poliţie Rurală.

DH: Iaşi?

P: Da. Vă rog să îmi daţi documentele, cartea dvs de identitate, permisul de conducere, cerificatul de înmatriculare al maşinii şi poliţa de asigurare dacă o aveţi în format fizic.

DH: O aveţi dvs în format electronic. O să vă dau legitimaţia mea de procuror. Şi vă întreb încă o dată de ce m-aţi oprit.

P: În primul rând, cum v-am spus şi anterior, ne-aţi depăşit fără a efectua semnalul regulamentar. V-am văzut în oglindă.

DH: Terminaţi-o cu prostiile, dvs nu ştiţi cu cine vorbiţi. Bine…

P: Cartea de identitate, permisul de conducere vă rog, certificatul de înmatriculare al maşinii şi poliţa de asigurare.

DH: Vă rog să mai spuneţi o dată cum vă numiţi.

P: Agent David din cadrul Secţiei 1 Poliţie Rurală.

DH: În regulă. Poftiţi permisul. Alte chestiuni?

P: Certificatul de înmatriculare al maşinii şi poliţa de asigurare.

DH: Poliţa o s-o căutaţi pe net.

P: Dvs aveţi posibilitatea de a o prezenta fizic sau în format electronic. Nu este obligaţia noastră ca poliţişti să căutăm poliţa de asigurare.

DH. Aveţi posibilitatea să o găsiţi oricând pe internet.

P. Dar nu e în atribuţiile mele să o caut. Obligaţia dvs. este să mi-o prezentaţi.

DH. Dacă nu o am, ce faceţi?

P: Vă pot sancţiona la lipsă documente.

DH: Sancţionaţi-mă. Şi după aia o să mergeţi să o căutaţi şi o să vedeţi că e aici…. Măi dar suntem foarte scrupuloşi, la datorie, văd că.

P. Ne facem treaba

DH. Dar ce faceţi dvs la ora asta, faceţi patrulă pe strada principală dintr-un sat?

P: Nu domnule. Dacă vreţi să vă spunem…

DH. Vreau să îmi spuneţi, da… O să vorbesc cu şeful IPJ-ului.

P: În ultimele două săptămâni au fost mai bine de şase cazuri de furturi de animale în zonă.

DH: Pe strada principală?

P. Că suntem prezenţi în stradă nu-i un lucru bun?

DH. Dvs căutaţi hoţii pe câmp. Trebuie să vă învăţ eu să vă faceţi treaba sau ce? Vreţi să vă înveţe Procuratura?

P: Nu cred că sunteţi dvs în măsură să ne învăţaţi.

DH. Sunt în mare măsură. Sunt procuror de 25 de ani, dumneata de când eşti poliţist?

P: De 15 ani.

DH. Eu de 25, am văzut tot felul de poliţişti.

P. Deci asigurarea o aveţi în format fizic sau virtual?

DH. Nu ştiu dacă o am, căutaţi-o dvs

P: Dvs aveţi obligaţia de a mi-o prezenta.

DH. Da o puteţi căuta, nu?

P: O putem căuta, dar în atribuţiile mele nu e vorba de vrut, e vorba de atribuţii

DH. Verificaţi-mi documentele!

Poliţist: Noi v-am oprit pur şi simplu pentru a vă atrage atenţia. Nu vă sancţionăm, dar atitudinea cu care dvs. aţi început conversaţia…

Horodniceanu; Faceţi ce doriţi dvs. Oricum mă duc mâine să mă văd cu Gîtlan (Costel Gîtlan , şeful IPJ Iaşi – n.r.). Nu se poate aşa ceva. Deci dvs… E o problemă de atitudine şi de uniformă.

P: Aţi găsit cumva poliţa de asigurare?

DH: Căutăm, nu v-am spus că avem timp toată noaptea?

P: Ideea e că noi am căutat-o şi am văzut că e valabilă.

DH: A, da? Păi da şi ce mai vreţi acuma?

P: Da, dar atitudinea cu care aţi venit la noi…

DH: Domnu meu, sunt procuror de 25 de ani, v-am mai spus de 50 de ori treaba asta.

P: Eu înţeleg şi respect faptul ăsta…

DH: Nu respectaţi nimic.

P: Eu înţeleg.

DH. Dvs m-aţi oprit pentru am avut tupeul să vă depăşesc.

P: Nu.

DH. Ba da, exact asta a fost. Dvs faceţi cu mine chestii de genul ăsta? Iar dvs, dacă credeţi că sunteţi poliţist de circulaţie, ceea ce eu nu cred, înseamnă că ori aţi lucrat numai la ordine publică şi nu aţi lucrat cu Procuratura niciodată, ori sunteţi angajat de vreo şase luni, venit din civilie. În rest nu văd cum să aveţi tupeul ăsta cu un procuror care a condus structura de Crimă Organizată a ţării ăsteia.

P: Nu are importanţă.

DH. Ba are foarte mare importanţă.

P: Puteţi să fiţi şi preşedinte. Dacă noi considerăm…

DH. Dvs nu consideraţi nimic, dvs aplicaţi legea. Aveţi radar pe maşină?

P: Noi ne deplasam, 70 la oră aveam noi… Facem abstracţie de la limita de viteză. Eu uitându-mă în oglindă, dvs circulaţi la o distanţă rezonabilă. Când aţi intrat în depăşire, nu aţi efectuat semnalul. Ăsta e unul din motivele pentru care am putea să începem… Noi nu căutăm genul ăsta de lucruri. Noi v-am oprit pur şi simplu pentru a vă atrage atenţia. Nu vă sancţionăm, dar atitudinea cu care dvs. aţi început conversaţia…

DH: Faceţi ce doriţi dvs. Oricum mă duc mâine să mă văd cu Gîtlan (Costel Gîtlan , şeful IPJ Iaşi – n.r.). Nu se poate aşa ceva. Deci dvs… E o problemă de atitudine şi de uniformă.

P: E conformă…

DH. Cumva… Cu bluza asta de…, nu-mi dau seama. Eu sunt în măsură să fac orice. Din cauza mea, dvs aveţi un 15 la sută la salariu, în favoarea dvs. Eu am vorbit cu ministrul Oprea în 2016 şi dvs aţi luat 15 la sută, dacă eraţi poliţist, dar nu cred.

P: Datorită dvs, nu din cauza dvs.

DH. Datorită, da. Şi în cazul dvs din cauza mea. În cazul celorlalţi poliţişti care sunt respectuoşi, care ştiu să vorbească cu oamenii şi mai ales cu procurorii, în cazul ălora da.

P: Referitor la motivul opririi, v-am spus care a fost motivul.

DH: Foarte bine, faceţi un proces verbal şi scrieţi lucrurile astea. Eu aştept.

P: Eu nu o să vă sancţionez în seara asta. V-am spus că v-am oprit pentru o avertizare. Ceea ce ne-a deranjat pe noi a fost atitudinea dvs.

DH. Am fost sută la sută convins că dacă vă depăşesc mă opriţi. Ăsta a fost şi motivul distracţiei mele. Vă cunosc. Ştiu poliţia şi mai ales poliţia asta care vine din spate aşa.

P: Domnule Horodniceanu, dacă puneaţi şi un semnal…

DH. Ştiţi ce mă miră, spuneţi că nu mă cunoaşteţi. Pe mine mă cunoaşte toată poliţia din judeţ.

P. Nu are importanţă treaba asta.

DH. Are foarte mare importanţă. Încercaţi să vorbiţi aşa cu infractorii, nu cu procurorii. Eu nu sunt infractor, sunt procuror. Dvs faceţi patrulă pe stradă… Dacă aş fi şeful Poliţiei v-aş întreba dar dumneata pe ce străzi mergeţi ca să cauţi hoţii de animale.

P: V-am adus la cunoştinţă motivul pentru care v-am oprit? V-am adus o avertizare verbală cu privire la faptul că dvs aţi depăşit fără a efectua semnalul luminos?

DH: Asta spuneţi dvs, eu spun că nu e adevărat.

P: Eu v-am oprit, din constatările unui poliţist rutier îmi dă dreptul…

DH: Sunteţi poliţist rutier?

P: Am şi această atribuţie

DH. Aveţi această atribuţie, dar nu sunteţi poliţist rutier.

P: Am şi atribuţia de poliţist rutier. Aşa se numeşte.

DH. Îmi daţi actele ca să pot pleca?

P: O seară bună.

DH: La revedere.

Scuzele de după...

Fostul șef DIICOT Daniel Horodniceanu și-a exprimat duminică, pe de-o parte, regretul pentru reacția pe care a avut-o atunci când a fost oprit de polițiști pentru un control în trafic, dar pe de altă parte afirmă în apărarea sa că a fost provocat.

„Am remarcat că în cursul zilei de astăzi a apărut în presă o înregistrare cu oprirea mea în trafic de un echipaj de poliție pentru o presupusă contravenție rutieră. La prima vedere, pentru un personaj neutru, avem de a face cu un polițist la datorie, care rezistă presiunilor încercate de un procuror, oprit în trafic în mod corect.

În realitate, lucrurile stau în alt mod: am fost oprit în trafic la ora 1:30, noaptea, de un echipaj al poliției rurale, fără a încalca vreo normă rutieră. Am asistat la o scenetă bine pusă la punct de doi polițiști care mă cunoșteau.

Astăzi am aflat că această scenetă a fost și filmată, probabil cu un dispozitiv de înregistrare ascuns, nu cu body-cam. Imaginile sunt, însă prelucrate, filmul având și alte pasaje, tăiate însă. Aş accentua ideea că filmarea, scoasă din context, ilustrează un personaj reprobabil care abuzează de putere în faţa unui polițist la datorie”, a transmis fostul șef al DIICOT.

„Comportamentul meu intrigat poate avea un sens – deși e greu să privești ca acceptabil orice exces de putere – doar în contextul mai larg în care conduceam regulamentar şi poliţiştii m-au oprit în condițiile descrise, precum și de faptul că nu este prima dată când se întâmplă asta.

Faptul că pretindeau că nu ne cunoaștem a fost de natură să mă provoace, odată în plus, şi să reacţionez astfel.

Realizez că m-am aflat într-o situație provocată, dar ce este regretabil și îmi reproșez acest lucru, este că nu am rezistat provocării și, pe acest fond emoțional, probabil și combinat cu unele probleme personale, am reacționat în acest mod, care nu mă caracterizează.

Dacă s-ar trece dincolo de reacția mea, pe care, fie ea şi provocată, o regret sincer, subiectul conţine şi tema mai largă a faptului că polițiștii pot opri fără niciun motiv șoferii în trafic pretinzând încălcări ale legii a căror falsitate este imposibil de probat pentru șofer.

Dincolo de calitatea mea de magistrat, dacă în film ar fi fost un om revoltat de oprirea în trafic fără motiv, filmul evenimentelor ar fi generat altfel de emoții publice”, a adăugat fostul șef DIICOT.

Sursele autorului - Buletinul unui șef anti-mafia la liber pentru infractori

Surse judiciare precum și înalți oficiali din magistratură iau poziție față de filmarea în care fostul șef al DIICOT România, Daniel Horodniceanu, a făcut o serie de afirmații față de care mass-media a reacționat.

Reacțiile surselor autorului acestei opinii sunt echidistante, și sancționează atât comportamentul inadecvat al fostului șef al DIICOT dar deopotrivă sancționează în termeni duri scurgerea nepermisă a unei filmări în care se pot distinge datele cu caracter personal din buletinul oficialului.

„Infractori de peste tot cunosc acum adresa unui șef Antimafia”

Una dintre sursele consultate de autorul acestei opinii atrage atenția cu privire la potențiale fapte penale presupus comise de persoanele care au înlesnit transmiterea în mass-media a filmării presupus executate de unul dintre polițiștii ce formau echipajul rutier care l-a oprit pe procurorul Daniel Horodniceanu.

Astfel, se exprimă sursa citată: „indiferent de reacțiile magistratului, chestiunea trebuia tratată cu discreție”.

„Nu poți da presei o filmare brută în interiorul căruia se află date personale ale unei persoane din acest mediu. Magistatul Horodniceanu a fost șef al unei structuri care s-a ocupat între altele cu destructurarea unor grupări violente la nivel național și mai ales transfrontalier.

Cred că este lesne de înțeles că la acest moment infractori de pretutindeni cunosc adresa personală și alte date personale ale celui care a coordonat Direcția care a destructurat numeroase afaceri cu carne vie, trafic de droguri, trafic de migranți, alte afaceri subterane executate de persoane cu istoric extrem de violent”, a continuat sursa arătată.

„Are aparența unei acțiuni de compromitere”

O sursă consultată de SPS din sfera judiciară de anchetă arată, după consultarea filmării, că motivul invocat de polițiști conducătorului auto, acela că patrulează pentru identificarea unor potențiali hoți ca urmare a unor cazuri de furt, nu ar fi verosimilă.

„Vorbești că se fură pe câmp sau în curțile oamenilor dar tu stai pe aleea principală? Nu ar trebui să fii unde este hoțul? Acolo unde se presupune că s-ar comite furturi? Ce se fură oare de pe strada principală? Nu, dacă gândim după rațiuni judiciare și strategii de anchetă, gândire paralelă cu cea infracțională, nu pe strada principală cauți astfel de autori.

Altfel, dacă eliminăm motivul declarat la vedere, pare mai degrabă că intuiția șoferului oprit nu este depărtată de adevăr. Nu cunosc detaliile cazului, dar înțeleg cine este cel oprit și atunci se poate inclusiv pune problema unei operațiuni de compromitere. Nu spun că asta a fost, dar fie au fost deranjați că i-a depășit, fie cunoșteau exact pe cine opresc la acel moment în respectiva mașină, adică știau mașina”, a mai afirmat această sursă.

Aceeași sursă a vorbit și despre situația datelor cu caracter personal divulgate prin scurgerea în presă a filmării integrale: „Am văzut că se pot distinge date de pe buletinul șoferului. Indiferent de cine este el, în general această situație nu este permisă. Legile sau ordinele interne deși nu prevăd și reglementează clar situația filmărilor de pe bodycam-urile puse la dispoziție, datele acestea nu pot fi transportate în spațiul public„.

Un înalt oficial din magistratură indică un potențial abuz în serviciu

Un înalt oficial din magistratură semnalează pentru SPS o potențială faptă cu iz penal presupus comisă de cei doi polițiști care l-au oprit pe fostul șef al DIICOT .

„Se aude în filmare motivul pentru care organele rutiere l-au oprit pe șofer. Ceea ce spun polițiștii reprezintă abateri la regimul circulației rutiere, așa cum prevede legea. Potrivit Legii Statutul polițistului și a Legii aceștia avea obligația legală să îl sancționeze pe conducătorul auto.

Din informațiile de presă rezultă că nu a fost sancționat ci doar mustrat. Lipsa sancțiunii în raport cu constatarea contravenției poate indica un posibil abuz în serviciu pe care cei doi agenți să îl fi săvârșit în cadrul stării de fapt al situației la vedere. Mă raportez strict la ce se vede și ce se discută în această filmare”, s-a exprimat sursa autorului acestei opinii.

Întrebată cum comentează atitudinea fostului șef a DIICOT sursa arătată nu a dorit să comenteze aceste aspecte.

Înalt magistrat: „Înțeleg că înregistrarea a plecat din Poliție. Conform legii și dispozițiilor era în administrarea lor directă„

Un alt înalt magistrat atrage atenția pentru autorul acestei opinii că înregistrarea divulgată presei era în sarcina exclusivă a Poliției Române, structură aflată sub coordonarea MAI, minister condus de Lucian Bode.

„Nu pot comenta detaliile. Ele sunt așa cum le vedeți. Ce observ totuși, și mi se pare grav, e că o astfel de filmare, ce se află în competența exclusivă a Poliției române, MAI, Lucian Bode, a fost scursă în presă. Mai mult decât această constatare îmi rezerv dreptul să nu fac. Insist totuși, este îngrijorător. Magistrați terfeliți de polițiști rurali”, a conchis sursa consultată de autorul acestei opinii.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.