Premium
Peste 1.000 de acte normative se află în procedură parlamentară la început de sesiune, relevă o statistică întocmită de Institutul de Politici Publice (IPP), care susţine că Guvernul face agenda de lucru a Legislativului, că Opoziţia nu foloseşte toate pârghiile regulamentare, iar prezenţa rămâne "o mare problemă, inclusiv pentru conducerea partidelor".
Citeşte şi: Victor Ponta, dus de URGENŢĂ la spital. Ce i s-a întâmplat fostului premier - FOTO
Potrivit IPP, care a accesat site-urile celor două Camere parlamentare, în prima sesiune a mandatului 2016 - 2020 (februarie - iunie 2017), au fost înregistrate 581 de iniţiative legislative, 247 la Camera Deputaţilor şi 334 la Senat.
"Acestea se adaugă celor peste 790 de iniţiative legislative deja intrate în procedură legislativă. Peste 1.000 de acte normative se află aşadar, în prezent, pe masa parlamentarilor, fără a putea să apreciem seriozitatea documentării şi pregătirii respectivelor propuneri. Guvernul este în continuare principalul iniţiator şi cel ale cărui proiecte de acte normative se adoptă şi devin legi, spre deosebire de iniţiativele parlamentarilor care, din diferite motive (inclusiv de nesusţinere politică), rămân mult timp în arhiva de restanţe a Parlamentului sau sunt respinse. În cazul proiectelor iniţiate de parlamentari, în continuare, nu se poate stabili care persoană, dintr-o listă de semnături, a fost cea care a avut ideea şi cea mai consistentă contribuţie. Majoritatea proiectelor sunt depuse, pentru a creşte şansele de adoptare, cu semnături multiple, aceştia făcând parte, de regulă, din partide diferite", menţionează sursa citată.
O analiză a listei priorităţilor legislative ale Guvernului întocmită de IPP pentru prima sesiune ordinară a anului 2017 cuprinde 118 proiecte de lege. 59 au parcurs diferite etape ale procesului legislativ. Cele mai multe iniţiative adoptate, la nivelul ambelor Camere, s-au referit la domeniul fiscal, al agriculturii sau al mediului.
Citeşte şi: Mihai Tudose, TAXAT dur dinspre Bruxelles pe supracciza la carburant: 'Măsură IRESPONSABILĂ'
"Remarcăm faptul că Parlamentul adoptă mai ales proiecte de lege de aprobare a ordonanţelor iniţiate de Guvern. România are o mare problemă cu reglementarea prin ordonanţe, iar prima sesiune parlamentară confirmă acest trend îngrijorător pentru calitatea reglementărilor. O parte a ordonanţelor sunt iniţiate în 2016 de Guvernul cu mandat de un an, iar alta de actualul Guvern", se mai arată în comunicat.
IPP atrage atenţia că practica proiectelor adoptate tacit de către Camera Deputaţilor ori Senat continuă.
"Pe lângă eventuale calcule de oportunitate politică pe care unii dintre liderii din Parlament le-ar putea explica, datoria noastră ca cetăţeni este să atragem atenţia că, odată depuse, proiectele de acte normative se discută, nu se adoptă pe sub uşă, iar practica adoptării tacite, la acest nivel, este dăunătoare", punctează IPP.
Potrivit comunicatului, preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a condus 14 şedinţe de plen din cele 58 (inclusiv plenuri comune cu Senatul) în perioada ianuarie - iunie 2017, iar preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a condus 16 şedinţe ale Senatului din totalul de 63 (inclusiv plenuri comune cu Camera Deputaţilor).
Citeşte şi: Vanghelie vrea să SCAPE de controlul judiciar. Motivul HALUCINANT
"Programul de lucru în sine încurajează chiulul", consideră directorul IPP, Adrian Moraru, care opinează că acesta trebuie schimbat cât mai repede.
Pe de altă parte, IPP susţine unificarea serviciilor tehnice sau/şi a modului de prezentare a informaţiilor de către cele două Camere.
"Cel mai grav însă ni se pare faptul că nu se afişează informaţii (nici prompt, nici complet şi nici uniform) despre activitatea comisiilor. Între Senat (indolent la toate apelurile presei şi ale societăţii civile) şi Camera Deputaţilor rămâne o diferenţă enormă, din perspectiva accesibilităţii celor câteva informaţii despre activitatea comisiilor permanente. IPP susţine, de cel puţin 10 ani, unificarea serviciilor tehnice sau/şi a modului de prezentare a informaţiilor de către cele două Camere. Dacă la Camera Deputaţilor există chiar şi un sistem de transmitere în direct a şedinţelor de comisii permanente (a unora) şi un nivel încurajator de actualizare a informaţiilor despre ordinea de zi a şedinţelor de comisii sau a proiectelor aflate în dezbatere, la Senat aceste lucruri nu există sau se accesează extraordinar de greu, ca şi când îndeamnă cetăţeanul să renunţe", evidenţiază IPP.
Despre întrebări şi interpelări cele mai multe adresate Guvernului şi/sau altor instituţii publice au fost formulate la Camera Deputaţilor de PMP, urmat de USR şi de PNL, în timp ce în Senat ordinea se schimbă: USR, PNL şi apoi PMP.
Citeşte şi: Cererea de urmărire penală pentru ministrul Viorel Ilie, pe masa SENATULUI
Despre Comisia parlamentară de anchetă a prezidenţialelor din 2009, IPP susţine că, "deşi reprezintă în fond un progres, tinde să intre în derizoriu din cauza substanţei anchetei şi transformării acestui instrument într-un talk-show mutat din studiourile TV în Parlament".
"Atragem atenţia că aceste comisii trebuie să fie constituite din oameni care caută adevărul, încearcă să identifice probleme legale ce trebuie corectate şi în niciun caz de oameni nepregătiţi care nu cunosc subiectul anchetei, pun întrebări fără legătură cu ancheta sau care au ca rol să umilească persoanele chemate la audieri. Astfel de scene, în care cei audiaţi sunt net superior pregătiţi celor care le pun întrebări, creează un imens deserviciu nu doar acestor parlamentari, dar şi imaginii Parlamentului în ansamblu", apreciază IPP în comunicatul citat.
Reprezentanţii IPP concluzionează că acest material se constituie şi într-un apel adresat parlamentarilor la începutul celei de a doua sesiuni din actualul mandat, experienţa de monitorizare indicând că deciziile de eficientizare/creştere a transparenţei se iau (dacă există voinţă politică) la începutul unei legislaturi.
Citeşte şi: Gheorghe Burnei, REACŢIE după decizia judecătorilor: 'Ultimele luni au fost un COŞMAR' .
