Premium
Partidul de extremă dreapta Alternativă pentru Germania (AfD) urmează să desemneze sâmbătă o nouă conducere, într-un moment în care aripa radicală, întărită prin recentele sale succese electorale în fosta Republică Democrată Germană (RDG), îşi extinde influenţa asupra tinerei formaţiuni, relatează miercuri AFP, potrivit Agerpres.
Alţi candidaţi se vor dezvălui în ultimul minut şi, chiar dacă mai multe nume circulă deja în culise, miza este de a vedea dacă ramura cea mai radicală câştigă sau nu în influenţă.
Pentru că toate congresele AfD, pe care co-liderul său Alexander Gauland le prezintă chiar el drept "o clică anarhică", au rezervat deja câteva surprize din cauza rivalităţilor ce sfâşie partidul de la înfiinţarea lui, în urmă cu numai şase ani.
Jörg Meuthen, fost copreşedinte al partidului şi deputat european, ar urma să se lanseze din nou în bătălie. Acest economist de 58 de ani, provenit din prosperul land Baden-Württemberg, încarnează un curent "moderat", reprezentat mai ales în vest, dar tot mai marginalizat în avantajul forţelor radicale.
Condusă de liderul filialei din Turingia, Björn Höcke, partea radicală, denumită "Aripa", este în plin avânt după ce a înregistrat trei succese electorale consecutive în septembrie şi octombrie în estul ţării. În Brandenburg, în Saxonia şi în Turingia, AfD a obţinut peste 20% din voturi, impunându-se ca a doua forţă politică. În Brandenburg şi în Turingia, ea i-a depăşit chiar pe conservatorii conduşi de Merkel.
"Aripa" încearcă să impună o radicalizare identitară a partidului, punând inclusiv în discuţie "cultura pocăinţei" pentru crimele naziste, soclu al identităţii germane postbelice. Ea prosperă în fosta RDG comunistă, unde trecutul şi legăturile suspecte ale unor candidaţi cu mişcarea nazistă nu i-au înspăimântat pe alegători.
Citește și: O fostă culturistă de 82 de ani l-a făcut pe un intrus să regrete că i-a spart locuinţa
Această aripă radicală se află însă în colimatorul serviciilor de securitate interne, care au plasat-o sub supraveghere.
"Succesele electorale ale aripii pre-fasciste în landurile din estul Germaniei vor accelera şi mai mult radicalizarea", este de părere cercetătorul Matthias Quent, specialist în extrema dreaptă. "Din ce în ce mai mulţi membri moderaţi ai AfD părăsesc partidul", a spus el într-un interviu pentru cotidianul elveţian Tagesanzeiger.
În cele din urmă, eventuala candidatură a deputatului Tino Chrupalla, un zugrav de 44 de ani, ar putea mulţumi pe toată lumea. Acest parlamentar originar din localitatea Görlitz din landul Saxonia, care nu a apărut niciodată până acum în faţă, încearcă să unească diferite curente. Astfel, el susţine că "Aripa" face "parte integrantă" din AfD, delimitându-se în acelaşi timp de ea.
Asta dacă nu cumva patriarhul partidului, Alexander Gauland, 78 de ani, va decide în ultimul moment să-şi înainteze candidatura. Acesta, care coprezidează de asemenea grupul parlamentar al AfD, susţine că el se va decide în funcţie de alţi candidaţi. În urmă cu doi ani, această figură tutelară a partidului şi-a impus astfel candidatura în plin congres, pentru a bara o rivală.
A treia forţă politică din Bungestag, în urma Uniunii Creştin-Democrate (CDU) şi Partidului Social Democrat (SPD), cu circa 90 de parlamentari, AfD staţionează totuşi la nivel naţional la 13-15 la sută din intenţiile de vot.
Iniţial partid anti-euro, AfD a devenit apoi o formaţiune anti-imigranţi şi anti-Merkel, respingând cu vehemenţă politica de deschidere a frontierelor susţinută de cancelarul federal în 2015 şi 2016, când Germania a primit un milion de solicitanţi de azil.
Mai multe manifestaţii ale opozanţilor faţă de AfD urmează să aibă loc sâmbătă la Brunswick, în timp grupul auto Volkswagen, care îşi dă prin contract numele sălii unde vor avea loc dezbaterile, a cerut ca logo-ul său să fie retras în timpul congresului.
