Premium
Artista portugheză Paula Rego, care a contestat stereotipurile de gen şi a denunţat abuzuri de putere în picturi deseori viscerale, presărate cu fantezii sumbre şi realism magic, a decedat miercuri la Londra la vârsta de 87 de ani după o scurtă luptă cu boala, informează Reuters, citat de Agerpres.
Născut într-o familie liberală din Lisabona în timpul primilor ani ai dictaturii lui Antonio Salazar, Regon a învăţat rapid cum să-şi exprime neliniştea referitoare la lumea din jur prin artă, tabloul ''The Interrogation'', o reprezentare tulburătoare a torturii, fiind realizat pe când avea doar 15 ani.
Tatăl antifascist al lui Rego a refuzat să-şi vadă fiica limitată la mediul restrictiv din Portugalia şi a trimis-o la studii în Anglia în anii 1950. Acolo a urmat cursurile Slade School of Fine Art şi s-a căsătorit cu pictorul britanic Victor Willing, cu care a fost căsătorită până la moartea lui, în 1988.
Cei doi au trăit în Portugalia timp de şapte ani până când, în 1976, la doi ani după încheierea dictaturii, s-au stabilit permanent la Londra alături de cei trei copii ai cuplului.
Cu expoziţii individuale în lumea întreagă şi doctorate onorifice acordate de universităţi prestigioase printre care Oxford şi Cambridge, Rego a devenit prima artistă care a obţinut o rezidenţă artistică la Galeria Naţională, unde picturi murale realizat de aceasta au devenit decoraţii permanente.
În 2010, a primit titlul de Dame Comandant al Ordinului Imperiului Britanic.
''Unul dintre aspectele venirii la Londra care a eliberat-o pe mama a fost sentimentul că nu există fantome (aici)'', a declarat fiul ei, cineastul Nick Willing, cu prilejul deschiderii unei retrospective dedicate lui Rego la Tate Britain în 2021.
Artista nu a pierdut însă niciodată legătura intimă cu cultura portugheză. Iar fantomele au rămas armătura în ansamblul lucrărilor sale care, în timp ce îi reflectau pasiunea pentru lumi imaginare - de la folclor la basme sau vise -, a rămas profund onestă şi profund umană.
Mai presus de orice, tablourile sale au oferit un rol central femeilor, portretizate de obicei ca fiinţe robuste şi încrezătoare, în timp ce bărbaţii seamănă cu nişte copii sau sunt în stare de ebrietate.
''Pictez femeile pe care le cunosc. Pictez ceea ce văd. Le transform pe femei în protagoniste pentru că şi eu sunt una dintre ele'', a declarat Rego pentru The Guardian într-un interviu acordat în 2021.
În 1998, drept răspuns la un referendum ratat pentru legalizarea avortului în Portugalia, Rego, care a avut la rândul ei experienţa avortului, a produs o serie puternică de picturi despre pericolele menţinerii în ilegalitate a acestei proceduri.
Întrebată într-un interviu din 2019 pentru revista de artă Studio International dacă se consideră o feministă, Rego a părut că evită să-şi asume o etichetă.
''În sensul că am aparat drepturile femeilor pentru avorturi sigure şi am realizat lucrări despre mutilarea genitală a femeilor'', a spus ea. ''Fac lucrări din perspectiva unei femei, dar... ar fi greu (pentru mine) să creez din perspectiva unui bărbat''.
