Premium
Datele provizorii privind încheierea anului financiar 2015, dar şi debutul anului 2016, ne dau încredere că economia României va creşte conform prognozelor deja formulate.
Cu toate acestea, dacă ne uităm la structura capitalurilor din România, care au un aport semnificativ la formarea produsului intern brut şi care sunt puternic interdependente de ceea ce se întâmplă în afara României, cred că evenimentele externe ar trebui să determine Guvernul României să fie atent şi extrem de prudent la ceea ce se întâmplă pe pieţele externe, precum şi în interiorul ţării.
Trebuie apreciat faptul că în luna ianuarie din 2016 încasările bugetare au înregistrat o creştere, însă trebuie să fim atenţi şi la sursele care au condus la încasările bugetare bune. În primul rând, încasările bugetare mai mari din ianuarie 2016, care sunt aferente activităţilor economice din luna decembrie 2015, nu au apărut ca efect al reducerii semnificative a evaziunii fiscale şi nici a unei explozii a creşterii economice pe baza exportului şi a investiţiilor în ultimele luni ale anului 2015. Veniturile mai mari din ianuarie sunt rezultatul creşterii semnificative a consumului final, ca urmare a creşterilor salariale, stimulând importurile şi agravând astfel deficitul balanţei comerciale, care numai în luna decembrie a crescut cu 1,17 miliarde euro.
Nu putem să nu ne îngrijorăm atunci când vedem că o creştere a consumului din România antrenează aproape imediat o creştere a importurilor şi o degradare a balanţei comerciale şi nu reprezintă un stimulent pentru oferta internă. Numai în anul 2015, deficitul balanţei comerciale a urcat cu peste 38%, în valori absolute cu peste 8,36 miliarde euro. Exporturile par să nu mai aibă acelaşi avânt ca în anii anteriori, atunci când erau stimulate de o paritate avantajoasă a leului, iar creşterea economică din anul 2015 nu s-a reflectat într-o rată de ocupare mai ridicată a forţei de muncă.
Eu sper că şi domnul prim-ministru Cioloş, dar şi doamna ministru Dragu vor reuşi să atingă obiectivele pe care le-au asumat atunci când au fost învestiţi şi anume consolidarea exporturilor şi investiţiilor ca motoare de creştere economică. Creşterea PIB-ului potenţial se poate face numai prin investiţii şi reforme structurale reale, nu de faţadă cum s-a întâmplat în perioada guvernării Ponta. Prin creşterea PIB potenţial se vor diminua riscurile pe care le aduce un PIB real mai mare decât cel potenţial. Guvernul Cioloş trebuie să aibă curajul să resusciteze investiţiile publice şi să depună ceva mai multe eforturi în scopul atragerii investitorilor străini orientaţi către activităţi de producţie în domenii de mare competitivitate.
Prin aceste măsuri creşterea economică nu s-ar mai baza în principal pe consumul alimentat de importuri, ci ar fi stimulată şi de oferta internă, care ar diminua mai multe dezechilibre interne şi externe.
Mai adăugăm şi faptul că în anul 2016 avem şi şansa demarării utilizării fondurilor europene nerambursabile din noul cadru financiar 2014-2020, care, dacă vor fi direcţionate către investiţii stimulative la nivel macroeconomic, vor ajuta România să depășească această perioadă tulbure din economia mondială ca învingător şi nu ca învins.
