Premium
O nouă analiză la care au participat peste 13.000 de persoane a relevat că modificările vaselor de sânge din creier, care pot creşte riscul de accident vascular cerebral (AVC) şi demenţă, sunt frecvente la persoanele cu o serie de afecţiuni cardiace, indiferent dacă au suferit sau nu un AVC.
O nouă cercetare, publicată miercuri în numărul din aprilie al revistei Neurology, este cea mai cuprinzătoare analiză sistematică de până acum a modificărilor „ascunse” care au loc în creier la persoanele cu o serie de afecţiuni cardiace.
Autorul principal, dr. Zien Zhou de la Institutul George pentru Sănătate Globală a declarat că identificarea acestor modificări ar putea juca un rol important în alegerea tratamentelor pentru aceşti pacienţi, potrivit News.ro.
„Deşi persoanele cu boli de inimă au de două până la trei ori mai mare risc decât populaţia generală de a avea modificări ale sistemului vascular cerebral, acestea sunt adesea trecute cu vederea deoarece aceşti pacienţi sunt supuşi la imagistică cerebrală doar dacă au suferit un AVC”, a declarat el, conform unui comunicat al Institutului.
Acest lucru, spune cercetătorul, îi poate face pe aceşti pacienţi să fie mai sensibili la riscul de hemoragii cerebrale cauzate de medicamentele utilizate în mod obişnuit pentru a trata sau preveni formarea cheagurilor de sânge.
Legătura între AVC și modificarea creierului
Hemoragia intracraniană este o complicaţie care pune în pericol viaţa, fără tratament dovedit şi cu o rată de supravieţuire de mai puţin de 50%, potrivit specialiştilor.
Se ştie că modificările vaselor de sânge din creier care pot fi detectate doar prin imagistică cerebrală, cum ar fi infarctul cerebral silenţios (SBI) şi boala vaselor mici cerebrale (CSVD), apar mai frecvent la persoanele în vârstă sau la cele care suferă de hipertensiune arterială.
Deşi nu sunt suficiente pentru a provoca simptome neurologice evidente, aceste modificări pot duce la deficite neurologice subtile şi pot creşte riscul pe termen lung de AVC sau demenţă.
Pentru a determina prevalenţa acestor modificări cerebrovasculare ascunse sau disimulate la adulţii cu fibrilaţie atrială, boală coronariană, insuficienţă cardiacă sau cardiomiopatie, boală cardiacă valvulară şi foramen ovale patent (un orificiu în inimă), cercetătorii de la Institutul George au efectuat o meta-analiză a 221 de studii observaţionale publicate între 1988 şi 2022.
Constatările au arătat că la persoanele cu boli de inimă:
* aproximativ o treime au avut orice formă de AVC silenţios;
*un sfert aveau lacune (mici cavităţi în care ţesutul neuronal a murit după un blocaj sau o scurgere anterioară din arterele mici);
*două treimi aveau leziuni ale substanţei albe (deteriorarea învelişului protector din jurul fibrelor nervoase/demielinizare);
*un sfert aveau dovezi de microsângerări simptomatice în ţesutul cerebral;
*peste jumătate aveau atrofie cerebrală (o micşorare a creierului din cauza pierderii neuronilor sau a conexiunilor dintre neuroni);
Prevalenţa acestor modificări cerebrale a fost, în general, aceeaşi între cei cu şi fără un AVC recent şi nu au existat diferenţe aparente legate de sexul subiecţilor în rezultate.
Potrivit dr. Zhou, studiul a confirmat, de asemenea, că bolile de inimă sunt una dintre principalele cauze ale acestor modificări, reflectând „fragilitatea” creierului.
„Deşi au fost propuse mai multe mecanisme potenţiale ale asocierii dintre bolile de inimă şi leziunile cerebrovasculare ascunse, cele două afecţiuni au factori de risc comuni, cum ar fi îmbătrânirea, hipertensiunea, diabetul zaharat de tip 2, hiperlipidemia şi fumatul”, a declarat dr. Zhou.
Cantitatea de sânge care ajunge la ţesutul cerebral, afectată la unii pacienţi cu boli de inimă
El a mai precizat că este posibil ca o scădere treptată a debitului cardiac la unii pacienţi cu boli de inimă să afecteze cantitatea de sânge care ajunge la ţesutul cerebral, contribuind la modificările vasculare şi la disfuncţia cognitivă la aceşti pacienţi.
„De asemenea, este posibil ca modificările ascunse ale creierului şi disfuncţia cognitivă să fie o consecinţă a unor mici cheaguri de sânge care călătoresc spre creier prin circulaţia arterială după ce s-au format în inimă”, notează el, precizând că sunt necesare mai multe cercetări pentru a analiza cauzele exacte ale acestor modificări cerebrale şi implicaţiile pentru gestionarea acestor pacienţi.
„Trebuie să ştim dacă efectuarea unui RMN suplimentar la cei luaţi în considerare pentru terapia anticoagulantă – care este necesară pentru majoritatea persoanelor cu afecţiuni cardiace – ar fi rentabilă în ceea ce priveşte prevenirea efectelor secundare nedorite”, a spus el.
El a mai subliniat că rafinarea riscurilor de apariţie a cheagurilor cerebrale şi hemoragiilor din cauza anticoagulantelor şi utilizarea acestor informaţii pentru a face cea mai bună alegere de tratament ar putea îmbunătăţi siguranţa tratamentului pentru persoanele cu boli de inimă.
Institutul George pentru Sănătate Globală este un institut independent de cercetare medicală cu sediul în Australia, cu birouri în China, India şi Marea Britanie. Institutul efectuează cercetări privind bolile netransmisibile, inclusiv bolile de inimă şi rinichi, AVC şi diabetul zaharat.
