Premium
Peste două treimi (69%) dintre liderii de organizaţii au experimentat cel puţin o criză corporativă în ultimii 5 ani, numărul mediu de crize experimentate fiind de trei, notează, într-un articol, Dinu Bumbăcea, Partener, Lider Consultanţă în afaceri, PwC România, potrivit Agerpres.
Potrivit studiului, companiile foarte mari, cu peste 5.000 de angajaţi, riscă să experimenteze în medie o criză pe an. Numărul mare de crize semnalate este surprinzător prin prisma definiţiei fenomenului: o perturbare majoră a activităţii şi una cu potenţialul de a vă afecta reputaţia. Şi, în mod clar, crizele vor continua, iar aproape toţi respondenţii (95%), inclusiv cei care nu au raportat o criză în ultimii cinci ani, se aşteaptă să fie loviţi de una în viitor.
Peste jumătate dintre respondenţi (53%) spun că cel puţin una dintre crizele pe care le-au întâmpinat a fost de natură operaţională, inclusiv opriri ale activităţii, perturbări competitive, problemele în lanţul de aprovizionare, precum şi diverse forme de eşec ale produselor. Crizele legate de tehnologie - declanşate de eşecurile tehnologice şi/sau incidentele de infracţiuni informatice - au fost citate de o treime dintre respondenţi, urmate îndeaproape de cele umanitare (29%) şi de cele financiare de (28%).
Citește și: Date ÎNGRIJORĂTOARE: Jumătate dintre cei decedați de COVID-19 au fost confirmați post-mortem sau în ziua morții. Medic: 'Unde greșim?'
Companiile au indicat problemele de lichiditate, eşecul tehnologic şi întreruperea operaţională drept primele trei crize cele mai perturbatoare cu care s-au confruntat. Preocupările lor viitoare sunt orientate spre crize mai mari precum infracţiuni informatice (38%), perturbări ale pieţei (37%) sau comportamente etice incorecte (20%).
Conform studiului, crizele lovesc fără discriminare, pătrunzând în fiecare strat al organizaţiei şi afectând atât angajaţii, cât şi clienţii. Iar datele confirmă natura stratificată a impactului crizei. Astfel, s-a trecut de la relaţiile de afaceri (74%), reputaţia (61%) şi moralul forţei de muncă (59%), la problemele legale (57%) şi altele. Companiile au menţionat, printre alte efecte, pierderile economice (57%), consecinţele asupra mediului (20%) şi întreruperi de lungă durată, precum noile legi şi reglementări (25%) şi schimbările politice (18%), ca urmare a celei mai grave crize experimentate.
Potrivit sursei citate, o criză nu este cu atât mai periculoasă dacă declanşează una sau mai multe crize auxiliare - fiecare dintre ele putând crea propria sa buclă de impact atât intern, cât şi extern. Indiferent de natura crizei iniţiale, aproape jumătate (47%) dintre respondenţi spun că au suferit o criză auxiliară care a fost operaţională. În plus, mai mult de un sfert au avut probleme de reputaţie, iar 22% s-au confruntat cu implicaţii legale.
"Indiferent cum, când sau unde se produce, o criză va constitui un test de stres organizaţional, capabil să perturbe toate operaţiunile companiei. Un astfel de test de stres poate denatura aproape invariabil percepţia despre ceea ce se întâmplă de fapt şi va încetini răspunsul, atunci când este cel mai mult nevoie de fapte exacte pentru a acţiona corespunzător. Înţelegerea dinamicii modului în care o criză ar putea avea impact asupra organizaţiei şi luarea de măsuri pentru a evita sau minimiza efectele secundare ale acesteia este o parte esenţială a răspunsului la o criză", spune Bumbăcea.
Datele studiului relevă că unele companii au ieşit mai puternice din crize. Acestea au alocat un buget pentru gestionarea crizelor, înainte ca acestea să lovească. Mai mult de 4 din 10 (41%) respondenţi care au trecut cu bine peste o criză au alocat un buget gestionării potenţialelor crize, iar o pondere aproape identică (39%) a văzut efectiv creşterea veniturilor lor ca urmare a acestei măsuri. Aceasta subliniază recompensa pentru investiţii proactive într-un program clar de reacţie la criză.
Cu o marjă de aproape 2 la 1 (54% faţă de 30%), organizaţiile care aveau un plan de răspuns la criză au beneficiat mai bine după criză decât cele care nu au avut. Şi cei care îşi ţin planul de criză actualizat şi pun în aplicare lecţiile învăţate au şanse de patru ori mai mari să iasă neatinşi din crize.
"A fi pregătit nu înseamnă că poţi anticipa orice scenariu, dar asiguraţi-vă că planul de răspuns la criză nu este conceput doar pe unul sau două scenarii", atrage atenţia Dinu Bumbăcea.
Trei sferturi dintre cei care au avut rezultate mai bune după o criză recunosc importanţa stabilirii cu exactitate a faptelor în timpul crizei, pentru a formula în mod eficient strategia de răspuns.
Cei mai mulţi pot include în planurile de reacţie la criză şi lecţiile învăţate, concluzionează Dinu Bumbăcea.
