Premium
Am fost in urma cu doua saptamani in Moldova: e o asteptare exceptionala acolo in raport cu o solutie politica noua, curata, inovativa, care sa elibereze cumva tara de peste Prut de o elita partinica epuizata si compromisa. Din punctul meu de vedere, aceasta solutie nu poate veni decat din Romania ultimilor doi ani: politicieni tineri care – intelegand revolutia juridica de pe Stirbey Voda 79-81 – sa exporte acest model in tara ravasita de Voronin, promovand procurori nepatati si cu curaj, dispusi sa-si faca treaba pana la capat.
A venit momentul ca politicienii romani – cel putin cei cu radacini in Basarabia, cu bunici sau parinti plecati din Chisinau, Balti, Orhei, Cahul, Soroca – sa analizeze serios si responsabil optiunea de a dobandi si cetatenia moldoveneasca, pentru a putea sprijini direct eforturile privind reformarea europeana a acestei tari.
Am scris, de altfel un editorial pe aceasta tema pentru timpul.md, unul dintre cele mai importante ziare pro-romanesti si pro-occidentale din Moldova. Il redau si aici - e adresat, in fond, politicienilor romani.
“Politicieni si procurori romani, treceti Prutul!
Romania e departe de a fi un paradis politic. Si aici, pana mai deunazi, coruptia a fost principala regula a jocului pentru niste politicieni de multe ori iresponsabili si nepregatiti. Si aici mostenirea grea a comunismului – cu saracie extrema, lipsa de perspective, clientelism – a marcat destinele unor generatii irosite.
Totusi, spre deosebire de Moldova, Romania nu a mai avut, dupa 1989, alta optiune reala decat Uniunea Europeana si NATO: alternativa rusa era exclusa pentru o tara care a suportat de-a lungul istoriei rapturi teritoriale si “protectorate” sovietice nedorite. Iar aceasta optiune irevocabila pentru valorile europene si nord-atlantice a facut posibila o minune: a inceput sa vindece din exterior o tara gaunoasa, cu politicieni incapabili sa o curete din interior. “Miracolul DNA” care are azi loc in Romania ar fi fost imposibil daca pozitia geostrategica a tarii noastre nu i-ar fi impins pe aliatii occidentali sa sprijine cu tenacitate o reforma politica si juridica pe care politicienii autohtoni vroiau sa o blocheze – in fond, nimeni e nu dispus sa se aresteze singur.
Moldova este acum, onest vorbind, in aceeasi situatie. Oricat de arogant si transant ar suna, actualii lideri politici, indiferent de steagul formal sub care evolueaza, sunt parte a unui sistem care patroneaza coruptia si compromisurile de peste doua decenii. Acesti politicieni nu vor putea conduce niciodata o miscare onesta de purificare a societatii moldovenesti – ar insemna sa se sacrifice pe sine, fiind toti macar complici, daca nu faptuitori, in marile dosare ale tranzitiei de la Chisinau. Sigur ca ei vor ridica steagul patriotismului local, sigur ca vor descoperi mandria independentei in actiune (“Ce, noi, moldovenii, nu putem singuri – trebuie sa ne invete altii?”) – dar adevarul rece e acesta: Nu, nu puteti singuri. Nici noi nu am putut singuri. Reforma profunda a societatii moldovenesti se va face doar cu un sprijin masiv din partea opiniei publice si cu implicarea reala si responsabila a Romaniei.
Opinia publica din Moldova e, in mod evident, pregatita pentru schimbare: e epuizata de atata coruptie si atatea dezamagiri. Iar vizita presedintelui Iohannis la Chisinau a transmis, sper, acest mesaj: ca Romania este, in sfarsit, pregatita sa-si asume misiunea istorica in raport cu Moldova; o misiune care nu consta atat in vorbe pripite si goale despre Unire – care nu sunt urmate insa de niciun gest concret de iubire si grija – cat intr-un sprijin solid pentru reformarea unui stat aproape esuat din vina politicienilor. Unirea va veni oricum – insa dupa fapte. Concrete, mature, asezate. Nemtesti.
Eu cred ca vizita lui Iohannis la Chisinau e doar inceputul unei responsabilitati reale a clasei politice romanesti in raport cu Moldova. Si sper ca vom vedea cat de curand – in cateva luni – politicieni tineri din Romania obtinand cetatenia moldoveneasca si aducand si aici, peste Prut, ideile si valorile politice care au facut posibil succesul DNA.
Eu, unul, o voi face.” (Sursa: aici)
