Premium
“Băncile trăiesc din comisioane” – este marele mit care a circulat în media și opinia publică românească, o teză care a născut și mai multă antipatie în relația clienților cu instituțiile de credit. Această frustrare s-a accentuat mai ales în ultimii ani, cei ai crizei, când dificultatea rambursării împrumuturilor a crescut simțitor.
Lucrul acesta era evident dacă ne uităm spre evoluția ratei creditelor neperformante din sistemul bancar local, care au atins un maxim de 23%, pentru ca apoi să scadă anul trecut la 14%. Președintele Asociației Române a Băncilor (ARB), Florin Dănescu, spunea că dacă se păstrează ritmul de scădere de anul trecut al creditelor neperformante, acestea ar putea ajunge la 10% din soldul creditelor anul acesta. În momentul de față, 75% din creditele neperformante sunt generate de persoane juridice.
Dacă ne luăm după pierderile pe care sistemul bancar din România le-a suferit în anul trecut, un miliard de euro (pierderile din ultimii șase ani se ridică la 1,6 miliarde de euro), am putea crede că băncile din România au dus-o cu adevărat rău. În realitate, însă, sistemul bancar a revenit la normal prin scoaterea la suprafață a creditelor neperformante. Altfel, spus, pierderea nu a fost generată anul trecut, ci doar marcată astfel în bilanțurile contabile.
Prostestul lui Isărescu și…
Băncile au trăit, inclusiv în criză și cu pedala de frână a creditării private sau corporate apăsată, soldul creditului neguvernamental scăzând cu 3% înclusiv în 2014, după prăbușirile din primii ani ai crizei. Asta însemnă că veniturile băncilor au provenit din creditarea guvernamentală și din comisioanele bancare aplicate clienților.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, le-a cerut băncilor în mai multe rânduri reluarea creditării „sănătoase“, pe care o consideră ca fiind o condiţie necesară pentru supravieţuirea instituţiilor de credit şi creşterea economică. Guvernatorul era de fiecare dată de părere că majorarea comisioanelor pentru acoperirea scăderii veniturilor din dobânzi nu mai poate fi continuată. „Fără creditare nu au din ce să trăiască 40 de bănci în România. Băncile trebuie să înţeleagă că au limite în a-şi câştiga venituri din altceva, din comisioane. Comisioanele au ajuns la o limită“, declara Isărescu la finele anului trecut.
La începutul lui februarie 2015, BNR a operat a cincea tăiere a dobânzii de referință, aceasta ajungând la minimul istoric de 2,25%. Politica monetară, dublată de nivelul rezervelor minime obligatorii, a avut și are ca scop principal reluarea creditării bancare.
…protestul băncilor
Anul acesta, dacă rata creditelor neperformante va continua să scadă spre 10%, așa cum se așteaptă reprezentanții ARB, ar putea fi un an fără mari turbulențe pe piața bancară din România.
Asta înseamnă că transparentizarea comisioanelor pentru operațiunile de la ATM-uri – efort pornit de un proiect de ordin al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului (ANPC) – coincide cu depășirea de către bănci a momentului critic.
De notat că, în cazul comisioanelor generate de tranzacțiile și operațiunile ATM, acestea depășesc cu puțin 50 de milioane de euro, ceea ce reprezintă o mică parte din valoarea totală a încăsărilor din comisioane ale băncilor din România. Ca să ne facem o idee mai clară, doar în cazul BCR, cea mai mare bancă din sistem, veniturile totale din comisioane se ridică la circa 60 de milioane de euro (711 mil. lei), reprezentând peste 20% din veniturile băncii din 2014.
BCR și Banca Transilvania au venituri din comisioane de 711 milioane de lei, respectiv 406 milioane lei în 2014, în vreme ce ultimele date furnizate de Raiffeisen Bank, CEC și Unicredit, din 2013, arată că veniturile din comisioane obținute de cele trei bănci reprezintă între 7% și 19% din totalul venitului operațional.
Doar o mică parte din veniturile provenite din comisioane de referă la operațiunile ATM însă, deși nu e vorba de sume nete foarte mari, bancherii au protestat împotriva proiectului de ordin înaintat de ANPC în vara lui 2014. Băncile care încă nu au implementat sistemul de afișaj pe ATM-urile proprii mai au răgaz o lună de zile pentru a face disponibile pentru clienți informațiile legate de costurile operațiunilor lor în rețeaua de ATM a băncii.
ANPC urmărește să reglementeze nu doar operațiunile de retragere de numerar, dar și cele de interogare a soldului, transfer din cont sau plata facturilor.
Actuala prevedere se va dovedi cu adevărăta folositoare celor care nu știau până acum că pentru retragerea unei sume de 100 de lei de la bancomatul altei bănci decât cea emitentă a cardului pierd, în medie, cinci-șapte lei.
