Premium
Ministerul de Interne al Rusiei îl plasează pe premierul Estoniei pe lista persoanelor căutate, dezvăluie publicația Mediazona. Este vorba despre Kaja Kallas.
Este pentru prima dată când Rusia deschide un dosar penal împotriva unui actual șef al unui stat străin. Kaja Kallas este căutată în baza unui articol din Codul penal, dar în ce articol specific nu este indicat.
Autoritățile ruse îl caută și pe secretarul de stat al Estoniei Taimar Peterkop, ministrul culturii lituanian Simonas Kairys. În plus, doi oficiali polonezi și directorul Institutului de Memorie Națională al Poloniei au fost incluși pe lista de urmăriți a Ministerului de Interne rus.
Kaja Kallas, un critic al Rusiei
Kaja Kallas a criticat în repetate rânduri autoritățile ruse, inclusiv din cauza acțiunilor lor în Ucraina. Ea crede că Rusia va reprezenta din nou o amenințare serioasă pentru flancul estic al țărilor NATO în termen de trei până la cinci ani. Șeful comitetului militar al NATO, Rob Bauer, a declarat în ianuarie că forțele alianței se pregătesc pentru un război pe scară largă cu Rusia în următoarele două decenii. Vladimir Putin a spus că Rusia nu are pretenții teritoriale în Europa.
Avertisment lansat la finalul anului 2023
Premierul estonian Kaja Kallas a avertizat la finalul lui 2023 împotriva campaniei de dezinformare a Rusiei în legătură cu războiul din Ucraina, relatează dpa, arată Agerpres.
"Campania Rusiei are drept scop descurajarea factorilor de decizie democratici şi a societăţilor de la a sprijini Ucraina, provocând diviziuni politice interne şi influenţând voturile democratice - inclusiv deciziile pe care le luăm la secţiile noastre de votare", a scris Kallas într-un comentariu pentru site-ul de ştiri german Redaktionsnetzwerk Deutschland.
"Campania de dezinformare a Kremlinului ajunge la un public uriaş prin intermediul reţelelor sociale", a mai spus ea.
"Cea mai recentă capcană a dezinformării ruseşti' este "să ne facă să credem că sprijinul pentru Ucraina este o cauză fără speranţă, că noi suntem primii care obosim. Putem demonstra contrariul", a continuat Kallas.
De teamă, unii au susţinut că sprijinirea Ucrainei pentru a se apăra împotriva agresiunii ruseşti a însemnat escaladare. "Răspunsul meu la asta: apărarea nu este provocare. Rezistenţa nu provoacă Rusia - slăbiciunea o provoacă", a mai spus ea.
"Trebuie să ne gândim cum putem preveni boţii şi trolii să răspândească dezinformarea", a avertizat Kallas, adăugând: "De la invazie, numărul de abonaţi la conturile susţinute de Kremlin s-a triplat pe Telegram şi s-a dublat pe Tiktok".
Rusia se pregăteşte pentru un război lung împotriva Ucrainei, a scris Kallas. "O victorie rapidă este exclusă", a mai spus premierul estonian.
Rusia, deranjată de demolarea monumentelor sovietice
În ultimii ani, mai multe dintre monumentele ridicate de fosta URSS după cel de-al Doilea Război Mondial au fost demontate în statele baltice, în semn de respingere a perioadei sovietice, întrucât aceste state consideră că au fost ocupate de URSS. Kallas a declarat în 2022 că autorităţile estoniene vor demonta între 200 şi 400 de astfel de monumente.
O minoritate rusă trăieşte în Estonia, Letonia şi Lituania, trei foste republici sovietice care sunt acum membre ale UE şi NATO şi care au relaţii tensionate cu Moscova. Statele baltice, care se tem de ambiţiile militare ale Kremlinului, consideră că URSS le-a ocupat, în timp ce Moscova se consideră eliberatoare şi consideră orice altă abordare drept o "falsificare a istoriei", ceea ce reprezintă o infracţiune în Rusia, relatează News.ro.
Aceste relaţii au fost agravate şi mai mult de conflictul din Ucraina. Statele baltice, care consideră că ameninţarea unei invazii ruseşti este reală, sprijină activ Kievul în lupta sa împotriva armatei ruse.
Săptămâna trecută, Rusia i-a convocat pe însărcinaţii cu afaceri ai Estoniei, Letoniei şi Lituaniei, acuzându-i că "sabotează" alegerile prezidenţiale ruse din martie, pentru refuză să asigure securitatea secţiilor de votare din ambasadele ruseşti de pe teritoriul lor.
La jumătatea lunii ianuarie, Letonia şi Estonia au decis să rezilieze acordurile de asistenţă juridică cu Rusia, oficialii din ambele ţări invocând drept motiv atacul Moscovei asupra Ucrainei. Anterior, tot în ianuarie, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski fusese în turneu în statele.
Estonia a refuzat, de asemenea, să prelungească permisul de şedere al şefului Bisericii Ortodoxe din Estonia, care ţine de Patriarhia Moscovei, pe motiv că acesta, cetăţean rus, reprezenta un risc pentru securitatea naţională.
Politicienii baltici riscă să fie puşi sub arest doar dacă trec graniţa rusă, altfel declararea lor ca fiind căutaţi nu va avea consecinţe reale.
În total, Rusia a pus câteva zeci de politicieni baltici, de diferite ranguri, pe lista persoanelor căutate - de la consilieri municipali până la membri ai parlamentelor naţionale. În plus, fostul ministru de interne leton Marija Golubeva figurează şi ea pe listă, potrivit proiectului media rus independent Mediazona.
