Premium
Nervozitate tot mai mare la Sofia și la București după ce s-a decis informal ca Bulgaria și România să fie tratate diferit față de Croația în procesul de aderare la Spațiul Schengen. Votul va fi organizat diferit.
Drama cu opera „Schengen” evocă anumite gânduri pe care unii le-ar putea defini în grabă ca fiind tipic conspirative. Este o slăbiciune națională a politicienilor bulgari ca, atunci când nu înțeleg ceva, să îl clasifice drept „conspirație”. Chiar și fără a cunoaște originea acestui termen. Pe scurt, Croația este privită cu simpatie de cei de care depinde intrarea în spațiul Schengen. S-a dovedit că România nu este de dorit să meargă la „pachet” cu Bulgaria. Sau pentru a spune mai clar, suntem tratate diferit față de alte state din UE. Nu suntem pregătiți să intrăm. Când am intrat în UE, eram oare pregătiți? Da sau nu! Sau ne-au acceptat și ne-au pus în regim de monitorizare ani de zile pentru că nu eram pregătiți să fim „logaritmați” conform Ghidului de utilizare al UE, susține Cotidianul bulgar Trud citat de Rador.
Pentru mine, acestea sunt semne indirecte că noile sfere de influență în Europa sunt în curs de definire sau au fost deja definite. Întrebarea este, în această situație deja stabilă... este Bulgaria destinată să fie în zona rusă sau mai degrabă în zona turcă? Probabil mai mult în a doua. În ambele nu există spațiu Schengen. Nimeni nu a abolit neootomanismul. Ca urmare a unui „pachet de acord” geopolitic între jucătorii globali din Balcani, s-ar putea să ne aflăm „în mod surprinzător” într-o situație nouă.
Sună destul de exotic, dar în urmă cu ceva timp, și Brexitul suna la fel. Conspiraţie. Să sperăm că în aceste vremuri tulburi nimic nu este ultim, doar penultimul.
***
Austria nu are probleme cu presiunea migrației din Croația și nu se va opune intrării sale în Schengen de la 1 ianuarie. Acest lucru a reieșit clar din vizita recentă a cancelarului austriac Karl Nehammer la Zagreb.
„Vom sprijini aderarea Croației la spațiul Schengen, dar vom fi critici față de eforturile Bulgariei și ale României”, a spus cancelarul, citat de ziarul croat „Jutarnji List”. Publicația adaugă că cancelarul austriac a declarat că Bulgaria și România au probleme în protecția propriilor frontiere, întrucât un număr mare de migranți neînregistrați din aceste state ajung în Austria. Nehammer a mai spus că 100.000 de migranți au intrat ilegal în Austria, dintre care 75.000 au tranzitat țări precum România, Bulgaria și Ungaria, fără a fi înregistrați de autoritățile de securitate de acolo, relatează ziarul austriac „Kleine Zeitung”.
„Acesta este un risc de securitate și trebuie să avem grijă de acest aspect”, a adăugat cancelarul. Potrivit lui Nehammer, nu se pot extinde frontierele externe, în timp ce frontierele interne sunt slab protejate, scrie „Kleine Zeitung”. Anterior, ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a declarat că Viena se va opune primirii Croației, Bulgariei și României, din cauza lipsei de controale efective la frontiera externă a UE, ceea ce a făcut ca mii de migranți să ajungă în Europa Centrală fără a fi înregistrați, așa cum este conform regulilor europene, se înregistrează la prima frontieră europeană prin care intră în UE.
"Deoarece Croația îndeplinește cerințele pentru protejarea graniței într-un mod exemplar, nu văd nicio problemă. Țările votează individual", a declarat Nehammer, la o conferință de presă susținută cu premierul croat Andrej Plenković la Zagreb.
După întâlnire, premierul croat a declarat presei că decizia pentru fiecare dintre cele trei țări va fi luată separat, mai scrie „Jutarnji List”. Plenkovic a subliniat că țara sa dorește să atenueze temerile Austriei, asigurându-l pe cancelar că Zagrebul va efectua controale mai stricte în viitor pentru a se asigura că migranții nu vor ajunge în Austria prin Croația.
Bulgaria, România și Croația speră că miniștrii de interne din UE vor vota pentru intrarea lor în Schengen pe 8 decembrie, după ce Comisia Europeană a confirmat că sunt pregătite. La fel și după cele două controale efectuate în decurs de o lună în Bulgaria și România, care au arătat că îndeplinesc condițiile de aderare.
Citând președinția cehă a Consiliului UE, care va avea ultimul cuvânt cu privire la organizarea votului pentru Schengen, comisarul UE pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat săptămâna trecută că votul pentru Bulgaria și România va fi separat de cel pentru Croația. Acest lucru va permite țărilor vizavi de care nu sunt obiecții să nu fie blocate de cele pentru care unanimitatea necesară nu poate fi întrunită pentru a fi acceptate în Schengen. În ultimele luni, rezerve cu privire la candidatura bulgară au fost exprimate și de Parlamentul olandez și de deputații suedezi, care evidențiază în principal problemele privitoare la lupta împotriva corupției ca un obstacol în calea admiterii acesteia în zona fără vize. Bulgaria și România au îndeplinit criteriile tehnice de aderare în 2011, dar de atunci candidaturile lor nu au fost supuse la vot în Consiliu.
