Premium
Preşedintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, Daniel Staicu, afirmă că proiectul de lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului reprezintă o transpunere a unei directive europene, subliniind, totodată, că statul nu doreşte să confişte sumele de peste 2.000 de euro, trimise din diaspora, aşa cum s-a vehiculat în spaţiul public.
"Proiectul de lege a trecut joi de Guvern. Au mai existat confuzii că ar fi o hotărâre de Guvern. Este un proiect de lege care urmează să fie dezbătut în Parlamentul României. Proiectul îşi propune să transpună în legislaţia română o Directivă europeană în ceea ce priveşte prevenirea folosirii sistemului financiar în scopul spălării banilor sau a finanţării teorismului. Sau, cum este cunoscută popular, cea de-a patra directivă împotriva spălării banilor. Din păcate pentru noi, această directivă a fost transpusă un pic cam târziu în legislaţia românească, ceea ce ne-a expus unui risc de infrigement la CJUE, având în vedere că termenul de traspunere a fost iunie 2017. De aici şi urgenţa de a trece legea cât mai repede, pentru a nu ne sancţina CJUE. Amenda poate ajunge la 1,8 milioane de euro pe zi până la transpunere", explică Staicu, într-o declaţie pentru STIRIPESURSE.RO.
Vezi AICI proiectul de lege! (.pdf)
Potrivit şefului ONPCSP, "nu intervine nicio obligaţie în plus în sarcina cetăţeanului, a românului care desfăşoară o activitate lucrativă în străinătate".
"Directiva are un cadru mult mai larg, se referă la mult mai multe aspecte. De asta ne-a mirat şi pe noi, că din tot ce reglementează directiva, atât în ceea ce priveşte registrul beneficiarilor unici sau alte aspecte legate de spălarea banilor, instituţii financiare, extinderea aplicabilităţii asupra cazinourilor, deci din toate aspectele acestea a intrat în atenţia publicului doar partea asta legată de confiscarea banilor, care nu este adevărată. S-a zvonit că românii o să trebuiască să justifice sumele pe care le trimit în ţară. Nimic mai fals, pentru că în proiectul de lege nu se prevede nicio astfel de obligaţie. Obligaţia pe care o are fiecare cetăţean, fie că e în străinătate sau în ţară, este aceea de a se identifica, de a prezenta un act de identitate operatorului de transfer rapid de bani sau la bancă.
La nivelul UE este un regulament din 2015 care reglementează informaţiile care însoţesc trasferurile de fonduri în interiorul UE. Regulementele sunt de directă şi generală aplicare, spre deosebire de directive. În acest regulament, exact asta se prevede: la orice trnasfer de bani care depăşeşte un prag - 1000 de euro în regulament, iar la noi în lege era de 2000 de euro -, cel care trimite bani trebuie să prezinte un act de identitate, trebuie să menţioneze identitatea beneficiarului, adică a celui care primeşte şi cam asta este tot. Nu îi cere nimeni să justifice banii. Ajungem şi la Constituţie, în articolul 44, unde spune că caracterul licit al averii este prezumat. Trebuie să dovedeşti că provenienţa sumelor este ilicită, trebuie făcute cercetări în cadrul unei anchete desfăşurate de organele de urmărire penală. În niciun caz nu ţi se confiscă banii dacă nu prezinţi documentele justificative", a mai declarat Staicu.
Referitor la senatorul PNL care a lansat ipoteza confiscării banilor nejustificaţi, Staicu afirmă că la mijloc este o informare eronată.
"Nu cred că a fost bine informat. Nu pot să dau o altă interpretare. Eu pot să spun doar care sunt faptele. În cadrul proiectului de lege, unde se vorbeşte de pragul de 2000 de euro, este la un capitol care se numeşte raportarea unor tranzacţii care nu prezintă indicatori de suspiciune. Nimeni nu tebuie să vină cu o justificare în plus faţă de ce era nevoie până acum", a mai precizat preşedintele ONPCSP.
Vezi şi: Cel mai sănătos înlocuitor al cafelei. Beneficii extraordinare pentru sănătate
Pe 2 iunie, senatorul PNL Florin Cîţu a criticat, într-o postare pe Facebook, proiectul de lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.
"Dragnea şi PSD au pus ochii şi pe banii românilor din diaspora. Sumele peste 1.000 de euro urmau să fie confiscate dacă nu erau justificate cu documente. Chiar şi cel care deţine doar cu numele poziţia de ministru al Finanţelor Publice ne asigura că nu se grăbesc cu o astfel de lege. Au minţit! A câta oară? Joi, la câteva săptămâni după aceste asigurări, în şedinţa de guvern a fost aprobat proiectul de lege care confiscă banii românilor trimişi în ţară dacă nu sunt justificaţi cu documente. Au făcut o singură 'concesie'. Pragul este acum de 2.000 de euro. Implicit, toţi românii care trimit bani acasă sunt consideraţi infractori ... dacă nu dovedesc cu acte că nu sunt", a scris el.
Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB ) anunţa joia trecută că a promovat proiectul de lege care asigură transpunerea obligatorie în legislaţia internă a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau a finanţării terorismului.
ONPCSB preciza că la nivelul UE a fost adoptat Regulamentul 2015/847, care instituie în sarcina prestatorilor de servicii de plată implicaţi în lanţul de transfer de fonduri obligaţia de Customer Due Diligence (CDD) - Identificarea Clientului, pentru fondurile transferate care depăşesc suma de 1.000 euro sau echivalent (regulamentele UE având un caracter obligatoriu pentru toate statele membre).
Conform ONPCSB, în proiectul de lege care urmează a fi trimis Parlamentului plafonul pentru fondurile transferate a fost stabilit la 2.000 de euro.
"Persoana ordonator/beneficiar al transferului nu are altă obligaţie decât aceea de furnizare a datelor de identitate, respectiv doar informaţiile uzuale pe care orice cetăţean le furnizează atunci când solicită, spre exemplu, un serviciu bancar sau un serviciu al unei alte instituţii financiare", menţionează ONPCSB.
Vezi şi: Specialiştii atrag atenţia asupra bioritmului uman: Orele importante pentru fiecare organ .
