Premium
Cheltuielile cu asistența socială vor înregistra cea mai mare creștere din rândul cheltuielilor bugetare în următorii trei ani, potrivit unui raport de proiecție bugetară publicat marți de Ministerul de Finanțe. Acestea vor reprezenta 11,62% din PIB în 2020, anunță MEDIAFAX.
Ulterior, cheltuielile cu pensiile și ajutoarele de șomaj vor ajunge la 11,9% din PIB în 2023, după o majorare a ponderii la 12,2% și 12% din PIB în 2021 și 2022, arată proiecția bugetară de la MFP. Evoluția acestor cheltuieli indică că principalul punct de tensiune în construcția bugetară va rămâne majorarea pensiilor.
Cheltuielile bugetare totale estimate pentru anul 2020 sunt în sumă de 400,7 miliarde lei, iar în anul 2023 acestea vor ajunge la 474,4 miliarde lei, respectiv 34,0% din PIB, reducere a cheltuielilor aplicată ca urmare a necesității de reducere a deficitului bugetar ce se află peste ținta de 3% din prevederile europene.
Citește și: E oficial! Anunțul făcut de Dumitru Coarnă se adeverește! Ludovic Orban se ține de cuvânt .
Cheltuielile de personal din buget sunt în sumă de 109,2 miliarde lei în anul 2020, ajungând în anul 2023 la 124,2 miliarde lei, diminuându-se ca pondere în PIB pe orizontul de referință, ajungând la 8,9% din PIB.
Bunurile și serviciile înregistrează o tendință de scădere pe orizontul de referință, la 3,9% din PIB în 2023, în timp ce cheltuielile cu datoria publică înregistrează de asemenea o diminuare ca pondere în PIB pe perioada 2020-2023, la 1,1% în 2023 față de 1,2% din PIB în 2020.
Cheltuielile cu investițiile înregistrează creșteri ale valorilor nominale pe orizontul de referință, ajungând la aproximativ 57,1 miliarde lei în anul 2023 față de 50,7 miliarde lei în anul 2020, respectiv o creștere de 6,4 miliarde lei. În structura cheltuielilor se constată astfel o creștere a ponderii cheltuielilor cu investițiile în anul 2020 și o diminuare a cheltuielilor cu bunurile și serviciile.
"După o perioadă de relaxare fiscală prociclică, în care deficitul bugetar s-a majorat pe baza creșterii accelerate a cheltuielilor bugetare ce nu a putut fi susținută de o evoluție similară a veniturilor, anul 2020 marchează inversarea acestei tendințe prin începerea ajustării deficitului către nivele sustenabile", arată documentul.
Pe termen mediu, veniturile sunt estimate să crească ușor la 31,9% din PIB în anul 2020 și 32,2% în 2022-23, susținute în continuare de avansul ponderii în PIB a contribuțiilor sociale.
"Ponderea încasărilor din impozitul pe venit în PIB s-a diminuat constant de la 3,5% în 2017 la 2,4% în 2018 și 2,2% în 2019 reflectând impactul reașezării structurii de impozitare a veniturilor din salarii prin transferul contribuțiilor de la angajator la angajat și reducerea cotei de impozitare de la 16% la 10%. Încasările din impozitul pe venit sunt prognozate să crească de la 2,3% din PIB în anul 2020 la 2,6% din PIB în 2023, evoluția acestora reflectând dinamica prognozată a fondului de salarii din economie și creșterea semnificativă a veniturilor din pensii. Potrivit Prognozei de toamnă 2019, rata de creștere a câștigului salarial mediu brut în 2020 este estimată la 9,8% și ulterior, se încetinească gradual până la 7,0% în 2023, iar numărul mediu de salariați se va majora cu rate anuale relativ constante de 2% în perioada 2020-2023", se menționează în raportul ce însoțește bugetul pentru anul 2020.
Veniturile nefiscale sunt estimate să se reducă de la 2,9% din PIB în 2018 la 2,8% din PIB în 2019 (inclusiv dividendele suplimentare de la companiile de stat). Pentru 2020, veniturile nefiscale sunt proiectate la 2,5% din PIB și pe o traiectorie ușor descendentă până la 2,3% din PIB în anul 2023.
Citește și: Presedintele Iohannis: `Mai este foarte puțin timp`
"Veniturile din contribuții sunt estimate la 11,0% din PIB în anul 2020 iar pe termen mediu trendul de creștere va încetini spre 11,5% din PIB în anul 2023, reflectând decelerarea majorărilor prognozate ale câștigului salarial mediu. Estimările au fost realizate având în vedere prevederile legislative în vigoare, inclusiv menținerea cotei de transfer către Pilonul II de pensii la 3,75% pe întregul orizontul de prognoză", mai spun specialiștii MFP.
"În termeni structurali se manifestă o abatere de la Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu (MTO) stabilit pentru România, însă la finalul orizontului de planificare se asigură o ajustare a soldului structural de peste 1,5pp față de anul 2020".
Devierea de la MTO se produce însă cu menținerea, pe întreg orizontul de planificare, a unui nivel sustenabil al datoriei publice de 40% din PIB, mai scrie în raport.
Deficitul de cont curent este prognozat la 10,6 miliarde de euro în anul 2020, având o pondere în PIB în scădere faţă de anul 2019 (estimări de peste 5%), respectiv de 4,5%, cu un deficit al balanţei de bunuri de 7,7% din PIB.
Contribuţia netă a comerțului la creşterea reală a PIB se va menține negativă pe tot orizontul de prognoză, până în 2023.
