Premium
Social-democrații intră în noul an cu o analiză internă privind avantajele și riscurile declanșării fie a procedurii de suspendare din funcție a lui Klaus Iohannis, fie de punere a acestuia sub acuzare pentru înaltă trădare.
PSD consideră că Iohannis face tot posibilul pentru a bloca activitatea guvernamentală și îl acuză pe șeful statului inclusiv de încălcarea Constituției pentru a-și atinge scopurile.
Pe de altă parte, PSD nu vrea să-i ofere lui Klaus Iohannis ocazia să folosească suspendarea din funcție ca o rampă de relansare electorală pentru obținerea celui de-al doilea mandat la alegerile prezidențiale din 2019.
1. Suspendarea din funcție
Vicepreședintele PSD Lia Olguța Vasilescu a spus recent, după ce președintele a refuzat numirea ei și a lui Mircea Drăghici la Ministerul Dezvoltării, respectiv Ministerul Transporturilor, că „e un lucru pe care va trebui să îl discutăm în coaliție (despre o eventuală suspendare a președintelui - n.r.)”.
Secretarul general al PSD, Codrin Ștefănescu, a spus că partidul ia în calcul suspendarea din funcție a lui Klaus Iohannis. ”El vrea să le arate celor de la Rezist, fundațiilor lui Soros că merită un nou mandat. Noi trebuie să le explicăm partenerilor strategici că președintele încalcă niște legi, încalcă și constituția”, a spus el.
Ministrul Comunicațiilor, Alexandru Petrescu, a apreciat sâmbătă că șeful statului „își cere suspendarea” prin acțiunile din ultima perioadă și l-a catalogat pe acesta ca fiind un „Arhanghel al Haosului”.
Deputatul PSD Liviu Pleșoianu a spus și el că „suspendarea lui Iohannis nu e doar necesară, e absolut obligatorie” pentru că „gesturile acestuia nu mai sunt doar încălcări grosolane ale Constituției României, ci reprezintă deja atentate la adresa siguranței naționale”.
Potrivit Constituției, în cazul săvârşirii unor „fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei”, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale.
Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.
Până la organizarea referendumului, interimatul funcției de Președinte al României se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor.
2. Punerea sub acuzare pentru înaltă trădare
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, le-a solicitat social-democraților, la Consiliul Național, să depună o plângere pentru înaltă trădare pe numele şefului statului, Klaus Iohannis.
Întrebat dacă s-a decis „momentul oportun” pentru ca PSD-ALDE să depună plângerea în Parlament, Dragnea a răspuns: „Da. Anul viitor. La începutul anului viitor, să vedem dacă se poate face demersul acesta în timpul vacanței parlamentare sau trebuie să așteptăm începerea sesiunii parlamentare. Urmează să avem răspuns zilele acestea”.
Surse din PSD au spus ȘTIRIPESURSE.RO că sesizarea ar putea să fie depusă în Parlament „imediat după ce începe sesiunea extraordinară pentru adoptarea bugetului pe 2019”.
Potrivit Constituției, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare.
Pentru acest demers, în acest moment este nevoie ca punerea sub acuzare să fie votată de 310 deputați și senatori, iar coaliția de guvernare PSD-ALDE deține 243 de voturi. PSD mai are nevoie, astfel, ca demersul să fie susținut de încă 67 de parlamentari.
De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele este suspendat de drept. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.
Odată ce Președintele este pus sub acuzare de Parlament pentru înaltă trădare, interimatul funcției de șef al statului este se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor, în acest caz, în ordine, de Călin Popescu Tăriceanu și de Liviu Dragnea.
Președintele interimar nu poate adresa Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii, nu poate dizolva Parlamentul și nu poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.
