Premium
Miercuri, 31 august, a fost zi de sărbătoare în România și Republica Moldova. Noi am sărbătorit „Ziua Limbii Române” în vreme ce moldovenii au sărbătorit „Ziua limbii noastre”. În continuare, voi face o trecere în revistă a istoricului acestei sărbători precum și a controversei legate de limba română vs. limba moldovenească.
În data de 27 august 1989, are loc la Chișinău Marea Adunare Națională. În cadrul acesteia apar mai multe doleanțe, printre care declararea limbii române ca limbă de stat și trecerea la alfabetul latin. În data de 31 august este votată mare parte din legislația privind denumirea limbii și a poporului, iar această zi devine sărbătoare națională având numele de „Ziua limbii române” sau „Limba noastră cea română”. De asemenea, în Declarația de Independență din 27 august 1991 se precizează că limba vorbită este cea română, precum și poporul este român.
Între anii 1994-1998, majoritatea în Parlament a fost deținută de Partidul Democrat Agrar din Republica Moldova (PDAM). La 29 iulie 1994 a fost adoptată Constituția Republicii Moldova, al cărei articol 13 ratifică următoarele: „Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcţionând pe baza grafiei latine.” În baza proaspetei Constituții, guvernul de la acea vreme a decis schimbarea denumirii oficiale a sărbătorii din „Ziua limbii române” în „Ziua limbii noastre”.
Mai aproape de zilele noastre, mai exact în anul 2013, Curtea Constituțională din Republica Moldova a interpretat articolul 13 din Constituție ca având o valoare juridică inferioară Declarației de Independență, astfel că limba română capătă statutul de limbă oficială.
În continuare, politicienii moldoveni apropiați de Moscova se feresc în a folosi sintagma de „limba română,” preferând-o pe cea de „limba oficială”. Igor Dodon, unul dintre favoriții alegerilor prezidențiale din Moldova, a declarat că printre obiectivele sale se numără combaterea unionismului, crearea națiunii civice moldovenești și restabilirea relațiilor cu Rusia. Potrivit Unimedia, un alt obiectiv al acestuia este schimbarea materiei istoria și limba română cu istoria Moldovei.
Pe de altă parte, actualul președinte al Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a declarat ieri, de Ziua Limbii Române, că moldovenii sunt etnici români, iar menținerea a două denumiri pentru aceeași limbă înseamnă scindarea continuă a cetățenilor Republicii Moldova:
„Vehicularea în continuare a două denumiri ale aceleiași limbi înseamnă scindarea continuă a societății moldave. Cine nu înțelege acest lucru este împotriva dezvoltării statului nostru. Nu mai putem continua înaintarea pe calea neadevărului. Demult trebuia să se pună capăt ezitărilor de acest gen. Suntem etnici români, deși ne spunem moldoveni. (...) Dacă ne identificăm ca moldoveni, suntem în chip firesc români. Aceasta este identitatea noastră etnică, istorică, culturală și lingvistică.”
Citiți și: Nicolae Timofti, președintele Republicii Moldova: 'Suntem etnici români, deși ne spunem moldoveni'
