Premium
Începând de ieri suntem martorii unui atac cibernetic global fără precedent, ale cărui instrumente de hacking au lovit 57. 000 de computere din 99 de țări, potrivit estimărilor făcute de cercetătorii produsului de securitate Avast.
Victimele au fost păcălite să deschidă atașamente care imitau diverse facturi sau oferte dar care ascundeau defapt un program randsomware numit WannaCry. Odată deschise emailurile infectate s-a produs o criptare a datelor de pe computere, cerându-se plătirea unor sume între 300 și 600 de dolari, în Bitcoin, pentru a dispune deblocarea calculatoarelor.
Cele mai mari pagube au fost înregistrate de Ministerul Sănătății din UK, mai multe spitale fiind nevoite să refuze pacienți după ce nu au mai putut accesa propriile calculatoare. De asemenea, grav lovită de acest atac a fost și compania americană de curierat FedEx.
În plan local, uzina Dacia de la Mioveni a fost nevoită să-și întrerupă producția în noaptea de vineri spre sâmbătă și să-și trimită o parte dintre angajați acasă. De altfel, România este pe locul 9 în topul țărilor lovite de Wanna Cry, potrivit producătorului de soluții de securitate Kaspersky, care susține totodată că Rusia se află pe prima poziție în acest top.
Atacul de o intensitate și o acoperire fără precedent pare să fi luat prin surprindere autoritățile din țările afectate, securitatea cibernetică fiind încă un domeniu insuficient explorat, după cum afirmă Iulian Fota, fost consilier prezidențial pentru Securitate Națională, pe pagina sa de Facebook.
În limbajul de specialitate avem o nouă expresie , "global cyber attack". Cred că este pentru prima dată când așa ceva se întâmplă. Un alt reper al epocii cyber, prea puțin înțeleasă și pentru care , ca oameni, ca cetățeni , ca state suntem prea puțin pregătiți. Pentru că, cibernetic, suntem încă analfabeți. Suntem prea lenți în efortul nostru de înțelegere și învățare. Și prea conservatori, prea rigizi.
În plan local, printre cele mai mari probleme identificate de Iulian Fota se numără faptul că nimeni nu vrea să-și asume o lege a securității cibernetice fără de care protecția cibernetică nu poate fi întreținută la un nivel satisfăcător dar și faptul că educația în domeniul cyber este una precară, specialiștii sunt puțini iar statul nu comunică suficient cu zona privată.
Deși cele ce urmează au mai fost afirmate, astăzi avem dovada vie a faptului că tehnologia evoluează mult mai rapid decât măsurile de protecție din domeniu. Iar dacă în cazul de față banii par să fi fost motivul atacului, în viitorul apropiat cele întâmplate în ultimele două zile se pot repeta chiar și din rațiuni politice și militare, cu daune mult mai mari decât cele înregistrate în momentul actual. În acest sens, nu trebuie uitate exemplele atacurilor din preajma alegerilor prezidențiale din SUA și Franța. Astfel de teroriști informatici sunt capabili să arunce urme de îndoială și neîncredere față de cea mai importantă activitate din democrațiile contemporane și anume alegerea liderilor unei țări. Și, după cum știm, cultivarea neîncrederii cetățenilor în propriul stat și în proprii conducători este primul pas pe drumul distrugerii acestuia.
Suntem doar la începutul unei povești în care zeci de țări pot fi destabilizate în decurs de câteva ore, lucru de neimaginat în urmă cu câțiva zeci de ani. După cursa înarmării, iată că statele civilizate se confruntă cu o nouă provocare, cea mai mare dintre toate, iar timingul este poate mai important ca niciodată. În viitorul nu prea îndepărtat, investițiile în domeniul securității cibernetice vor face diferența între ordine și haos, între pace și război. Nu putem decât să sperăm că și decidenții noștri politici înțeleg sau, după episodul de azi, vor începe să înțeleagă acest lucru.
