Rectificarea bugetară și presiunile politice

La finalul anului trecut scriam:

"Putem privi anul 2015 ca o competiție între voința lui Victor Ponta de a combina relaxarea fiscală cu unele măsuri de alocare bugetară sporită. Acesteia nu i se opune opoziția PNL (care, la un moment dat, chiar supralicitează), ci doar influența ponderatoare a lui Klaus Iohannis.

Câștigătorul net al acestei întreceri este Victor Ponta. Modificând politica fiscală el a setat, practic, limite constrângătoare pentru bugetul anului 2016"

Citiți și: Retrospectiva 2015: Moștenirea fiscală și bugetară a lui Ponta

Așa cum era de așteptat, Cioloș a trebuit să se supună acestor constrângeri pentru a nu produce impredictibilitate fiscală. Declarațiile de la trecerea bugetului prin Parlament sugerau Cioloș va încerca să se elibereze de sub influența moștenirii lui Ponta cu ... armele lui Ponta. Anume, să creeze obligații pentru guvernul următor și să lase anumiți bani necheltuiți, pentru a-i redirecționa spre investiții la rectificare.

În ceea ce privește constrângerile pentru guvernul care va urma, ministrul Cristian Ghinea a lăudat ghidurile și alte documente care vor lansa absorbția fondurilor UE. În ceea ce privește banii necheltuiți am văzut, într-adevăr, un surplus ușor surprinzător, doar că el nu s-a dus în investiții. Dimpotrivă, s-au tăiat bani de la transporturi. De ce? Pentru că pe lângă presiunile fiscale există și presiuni politice.

Dacă a avut vreodată iluzii, guvernul Cioloș a aflat cu durere ca are nevoie de propria influență politică pentru a supraviețui. Mai mult, dacă vrea să lase o moștenire, sau dacă pur și simplu îi place puterea, sau dacă este recunoscător președintelui Iohannis, Guvernul trebuie să se preocupe și de soarta alegerilor. De aici apariția a ceea ce eu am numit Partidul Național Cioloș.

Măsurile bugetare reflectă această presiune. Cum știm asta? Păi să ne uităm la ele.

Cioloș a crescut veniturile bugetarilor

Mai precis veniturile bugetarilor celor mai vocali: cei din Sănătate și Educație. Primii care au știut că se vor număra printre beneficiari au fost cei din sănătate, venind pe valul unei presiuni sociale destul de importante.

Sindicatele din Educație au făcut și ele presiuni, determinând, într-o primă fază, înlocuirea ministrului. Doar că noul ministru, Dragoș Pâslaru, nu a fost cu nimic mai favorabil, având chiar ... imaginația ... să le sugereze profesorilor să se bucure de salariile medicilor.

Totuși, cumva, sindicatele din Educație par să fi obținut noi fonduri, ceea ce ar putea explica liniștea sindicală din ultima vreme.

Premierul mai are mult până când vom putea spune că adresează problemele sociale ale electoratului, dar, prin această rectificare este deja mai conectat la realitate decât fanii săi din PNL.

Citiți și: Electoratul și speranțele dreptei

Cioloș a căutată să mulțumească și unii influenceri

Să zicem că ești tânăr, salariat și te doare în cot de sărăcime.  Cam așa.

Nici o prolemă, Guvernul a avut grijă să dea bani și la Ministerul Mediului, ca să nu fii tentat să ieși în stradă.

Sau să zicem că ești un economist român keynesian (cuvintele aproape se confundă) și vrei investiții publice care să crească PIB ul potențial imediat. Cioloș (ca și Ponta înaintea lui) nu are bani pentru tine. Dar măcar are o vorbă bună:

"Am acordat și acordăm atenție și investițiilor — suntem conștienți că nu e suficient să punem mai mulți bani pentru consum în salarii, în beneficii sociale. E important să vedem și cum evoluează investițiile. (...) Pe primele șase luni avem o situație mai bună decât în aceeași perioadă a anului trecut, cu trei domenii care se evidențiază cu execuție bună pe investiții: dezvoltarea regională, transporturile și agricultura."

*

Ca să înțelegeți importanța acestor măsuri, țineți cont de că agenda publică este dominată de trei teme:

• Nivel de trai (temă covârșitoare în societate, ignorată în PNL): este parțial atinsă la rectificare. Dealtfel, premierul sa-a folosit de ocazie ca să asigure că va plăti în continuare pensiile (nu e clar dacă cineva a contestat asta).
• Anticorupție: tema este atinsă de Guvern prin mijloace non-bugetare.
• Sănătate: tema este atinsă prin schimbarea ministrului și alocările financiare.

Astfel, suntem într-o situație paradoxală pe dreapta. Partidul formal (PNL) este mai puțin în acord cu voința națională decât grupul informal din jurul premierului.