Premium
Reprezentanții Centrului Național al Dansului București (CNDB) reclamă faptul că au primit de șapte ori mai puțini bani decât au solicitat Ministerului Culturii și că instituția, unică în Europa de est, se află în imposibilitatea de a-și continua activitatea, anunță Mediafax.
Subvenția alocată Centrului Național al Dansului București (CNDB) în 2018 pentru implementarea programului său minimal a fost de șapte ori mai mică decât cea estimată de instituție în planul de management și comparabilă cu bugetul unei singure producții de la un teatru național - 176.000 de lei (sub 38.000 euro), arată un comunicat al reprezentanților instituției subordonate Ministerului Culturii și Identității Naționale (MCIN).
"Între 21 februarie și 21 septembrie 2018, instituția a trimis cinci solicitări de suplimentare a bugetului la Ministerul Culturii și Identității Naționale (MCIN), în subordinea căruia se află. Pe 25 septembrie, CNDB a trimis o adresă către primul-ministru Viorica Dăncilă. Toate, fără excepție, au rămas fără un răspuns din partea MCIN, care e responsabil de finanțarea singurei instituții publice de dans contemporan din Europa de Est. O situație echivalentă pentru poziția excepțională a CNDB ar fi existența unui singur teatru, cinematograf, muzeu sau filarmonică în România. CNDB se află acum în imposibilitatea de a-și implementa programul minimal, care prevede difuzarea și producția de creații coregrafice și susținerea proiectelor noi, după ce, în primăvara acestui an, instituția a fost deja nevoită să anuleze o serie de spectacole", se arată în comunicat.
Dansatorii spun că astfel se continuă situația precară din 2017, când suplimentarea de buget primită de CNDB după o serie similară de solicitări a venit prea târziu pentru unele proiecte. Instituția a fost obligată atunci să anuleze prima ediție a Bienalei Regionale de Coregrafie, organizarea Caravanei CND Paris în mai multe orașe din țară și alte proiecte importante și programate.
"Planul Marshall pentru dansul contemporan propus de mine în 2014 arăta un fapt ce este în totală opoziție cu situația actuală. Acest plan arăta necesitatea unei investiții egale cu cea pentru teatru sau cea pentru muzică. Pentru că este un domeniu încă nou în România, pentru că nu poate fi aruncat în economia sau logica sponsorizării sau finanțărilor nerambursabile doar pentru că nu are reprezentare numerică. Dimpotrivă, înseamnă o investiție strategică în domeniul culturii, pentru că CNDB a dovedit că are valori care circulă și sunt apreciate internațional (mai puțin în România). Domeniul dansului contemporan nu are numărul instituțiilor teatrale-dramatice - CNDB este singura instituție căreia îi revin multiplele sarcini de a regenera istoria, de a pune bazele unui sistem de formare profesională, de a genera spectacole de actualitate, de a forma un public, de a se conecta coerent și reprezentativ la scenele internaționale, de a asigura un sistem de producție și difuzare. Cu alte cuvinte, de a construi ceea ce teatrele dramatice folosesc de peste 100 de ani cu eficiență simbolică deja capitalizată și nu se îngrijesc nici de sistem de formare, nici de critică sau istorie. În plus, dansul contemporan, de la artiști la producția propriu-zisă, este mai ieftin. În consecință, merită investiția", spune Vava Ștefănescu, managerul CNDB.
"Ne pierdem credibilitatea în fața partenerilor internaționali - rețele și organizații ca Aerowaves, Dance Roads, IETM, EEPAP etc. - și se perpetuează astfel reputația unei instituții impotente și insignifiante. În aceste condiții precare, misiunea principală a CNDB nu poate fi îndeplinită: publicul pe care l-am construit în ultimii ani de la nivel de grup la nivelul unei comunități de câteva mii de oameni nu poate fi fidelizat, cu atât mai puțin extins. Soluția elementară pentru această situație este echivalarea bugetului unui teatru național cu singurul «teatru» național de dans contemporan din România. În medie, cei 290 de artiști angrenați într-un an în activitatea CNDB, cu tot cu producția spectacolelor lor, echivalează cu costurile de producție pentru un singur spectacol de la un teatru național, fără ca Centrul să dețină mijloacele de infrastructură și personal pe care le asigură un teatru național pentru artiștii săi", mai spune managerul instituției.
"Este dezolant, când lucrezi de 25 de ani la construcția unui domeniu și a unei structuri, să trăiești zi de zi cu speranțe din ce în ce mai puține, invers proporționale cu studiile, analizele, strategiile gândite și lucrate în toți acești ani. În toți acești ani, angajații CNDB și artiștii asociați au sprijinit bunul mers al instituției prin eforturi personale semnificative, de la cele financiare la cele de timp investit. Câtă vreme ministerul nu își asumă ce își asumă responsabil CNDB în numele unui întreg domeniu, pentru a crea perspective durabile, unui important segment al culturii naționale românești i se refuză dreptul de a exista în această cultură", se arată în comunicat.
CNDB semnalează incapacitatea sa de a implementa proiecte naționale și internaționale în anul în care se sărbătorește Centenarul Marii Uniri: "În 2017 și 2018, CNDB a primit trei solicitări din partea Ministerului Culturii și Identității Naționale prin care se sublinia că proiectele de aniversare a Centenarului transmise de instituțiile de cultură din subordinea sa nu aveau să fie finanțate de către bugetul Departamentului Centenar, ci din bugetul instituției care trimite propunerea".
Contactat de MEDIAFAX, Ministerul Culturii încă nu formulase un răspuns până la ora publicării acestui material.
