Premium
Adrian Vasilescu, consilierul Guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR) Mugur Isărescu, a spus, sâmbătă, într-o emisiune, că nu crede că acționarii băncilor vor veni cu bani de acasă, dacă taxa pe activele financiare le va afecta activitatea, scrie Mediafax.
„Nu cred. De aici încep riscurile”, a afirmat Adrian Vasilescu, într-o emisiune la Digi 24, întrebat dacă acționarii străini ar mai veni cu bani pentru a susține băncile din România.
În perioada crizei, acționarii străini au adus 4 miliarde de euro pentru a susține băncile din România. Reprezentantul Băncii centrale a fost întrebat dacă el crede că băncile-mamă vor mai veni cu bani pentru a susține băncile din România, în cazul în care apar probleme din cauza taxei pe activele financiare ale băncilor.
Citeste si Guvernul a cedat în fața primarilor: Le lasă toți banii
„Când a apărut ordonanța, din text, se vede că ea va fi aplicată trimestrial, trimestru de trimestru, de patru ori pe an, se va percepe această taxă, pe care eu aș numi-o taxa pe inflație. Dacă societatea românească face inflație, băncile oricum sunt lovite de orice adiere de inflație, primele care sunt lovite sunt băncile. Așa că, după ce le lovești cu inflația, le mai pui și o taxă pe inflație”, a spus Adrian Vasilescu.
Consilierul Guvernatorului BNR a precizat că sunt lovite băncile, în primul rând, pentru că sunt gestionari de bani, iar recenta taxă impusă este pe activele băncilor.
„Foarte multă lume mă întreabă ce sunt alea active? Titlurile de stat, mai bine zis împrumuturile date de bănci statului sunt active. Deci, statul vine la bancă, împrumută o sumă și îi mai pune pe urmă o taxă pe suma pe care o împrumută”, a explicat Vasilescu. De asemenea, creditele date populației și întreprinderilor sunt considerate active financiare.
„Băncile au și active care sunt trecute în contabilitate ca imobilizări corporale – clădirile, calculatoare, trezoreriile, mobilierul și multe altele. Nu sunt taxate, pentru că nu sunt nicăieri taxate aceste active. Prin urmare, ele figurează în bilanț, în conturile de active, dar taxate sunt numai banii din casieriile băncilor, disponibilitățile aflate în cont la Banca Națională, titlurile derivate, creanțele, toate creanțele. Creanțele de la stat și altele reprezintă 81% din active. Deci, grosul este aici. Toate aceste creanțe sunt taxate. Adică banii pe care băncile i-au împrumutat populației, întreprinderilor”, a explicat Vasilescu.
Consilierul Guvernatorului BNR a mai spus că ceea ce nu stă în picioare este criteriul ales de Guvern pentru a aplica această taxă, respectiv ROBOR.
„Vreau să spun Guvernului că ceea ce nu stă în picioare sub niciun fel este criteriul pe care l-a ales, în funcție de ROBOR peste 2%. De asta spun că devine o taxă pe inflație”, a adăugat Vasilescu.
ROBOR la 3 luni și la 6 luni este folosit pentru a calcula rata celor mai multe dintre creditele acordate populației. Taxa pe active este aplicată ca medie trimestrială a celor doi indici.
Consilierul Guvernatorului BNR a mai susținut că nu crede că scăderea ROBOR din ultimele zile este influențată de taxa pe active. „Niciun fel de act normativ nu poate să aibă o asemenea viteză de reacție, încât azi Guvernul a dat ordonanța respective și mâine să scadă ROBOR-ul. Așa ceva este imposibil. Doi ROBOR-ul poate să scadă cât vrea, dar, dacă rămâne sub 2% sau dacă este 10% sau 30%, retracția este aceeași. ROBOR-ul scade, într-adevăr, dar nu din ziua din care a dat ordonanța, ci din septembrie”, a mai spus Vasilescu.
Consilierul Guvernatorului a explicat din ce motive BNR nu va reacționa în cazul în care băncile comerciale vor ridica propria marja pentru a acoperi costurile suplimentare cu ROBOR.
„Nu este nici rostul, nici dreptul Băncii Naționale de a interveni în această situație. Este posibil (să se întâmple o majorare a marjei – n.red.). Da, este posibil să crească (ratele – n.red.), numai dacă băncile se vor împrumuta mai scump între ele. ROBOR-ul este un indicator, de fapt, o medie a ratelor dobânzilor la care băncile se împrumută între ele”, a detaliat Vasilescu.
Consilierul Guvernatorului a subliniat că „indiferent de ceea ce vor face băncile”, dacă vor majora sau nu marja aplicată la credite pentru a compensa costurile legate de ROBOR, „Banca Națională nu are drept de intervenție”.
„Vor trăi și vom vedea. Ce vor face băncile? Nu știu! Repet ceea ce am mai spus, de multe ori: Banca Națională nu este minister al băncilor. Băncile nu sunt subordinate Băncii Naționale. Banca Națională nu este decât un arbitru care intervine pe piață cu legea în mână și zice «Stop. Aici ați încălcat legea». Când băncile nu încalcă nicio lege, niciun drept nu are Banca Națională de a-i spune băncii cum să-și facă operațiunile și cum să-și închege profitul”, a concluzionat Vasilescu.
