Rivalitatea religioasă pune în pericol parteneriatul strâns dintre România și Ucraina

Planurile recente ale Bisericii Ortodoxe Române de a-și extinde influența și în Ucraina sfâșiată de război prin intermediul sprijinirii unei Biserici speciale pentru românii de acolo riscă să provoace noi rupturi într-o țară care oricum era deja scindată de o schismă.

În timp ce Rusia încearcă în continuare să distrugă statalitatea și identitatea ucrainenilor, în aceeași țară se mai poartă și o altă luptă: cea pentru sufletele oamenilor. Dacă Kievul a luat măsuri pentru a eroda influența conferită Moscovei de primatul deținut de aceasta în afacerile religioase ale regiunii, acum el se confruntă cu o bătălie similară purtată cu un prieten și vecin, România, relatează Balkan Insight citat de Rador Radio România.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) a anunțat pe 29 februarie că susține înființarea unei Biserici separate pentru românii din Ucraina, o manevră care teoretic ar fi menită să contribuie la scoaterea ucrainenilor de origine română din ghearele propagandei religioase a Rusiei.

Mulți din cei aproximativ 400.000 de ucraineni vorbitori de limba română aparțin Bisericii Ortodoxe Ucrainene (UOC), aflată până de curând sub Patriarhia de la Moscova. Cealaltă biserică ortodoxă principală din Ucraina - cu o denumire aproape identică: Biserica Ortodoxă a Ucrainei (OCU) - a primit în 2019 drept de autoguvernare (autocefalie) de la Patriarhia Ecumenică din Constantinopol. Însă până acum nu a fost recunoscută de prea multe biserici ortodoxe orientale - nici de cele din Rusia și România.

OCU și UOC au rituri aproape identice, dar fiecare dintre ele se consideră adevărata biserică națională a Ucrainei.

Din perspectiva Kievului, înființarea unei biserici independente de Moscova înseamnă o manevră menită nu doar a delimita Ucraina de Rusia, ci și a-i accelera efortul de consolidare a identității naționale.

Deși UOC susține că și-a rupt legăturile cu Moscova în mai 2022, la trei luni după invazia neprovocată a Rusiei, și neagă că ar fi influențată de Rusia, liderii politici ucraineni o consideră o unealtă utilă a influenței Kremlinului.

Parlamentul ucrainean, Verkhovna Rada, e pe punctul de a adopta o lege care interzice activitatea oricărei organizații religioase afiliate la propaganda de război rusă ori care justifică invazia rusă.

Analiștii afirmă că legea țintește anume UOC. Numeroasele proprietăți deținute de UOC au fost percheziționate în ultimii doi ani de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), care acuză biserica că se află în centrul „activităților subversive ale serviciilor de spionaj rusești”. Totodată unii reprezentanți ai UOC au fost lăsați fără cetățenia ucraineană, alții au fost arestați.

Campania SBU a fost extinsă pentru a percheziționa și proprietăți ale UOC dintr-o dieceză din regiunea vestică Cernăuți, centrul comunității religioase a românilor din Ucraina, iar un mitropolit vorbitor de limba română se confruntă acum în instanță cu acuzații de „incitare la ură religioasă”.

Mai mult, românii, a doua cea mai mare minoritate din Ucraina după ruși, conform criteriului lingvistic, se plâng de o vreme de câteva incidente recente „suspecte”, cum ar fi incendierea câtorva biserici și amenințarea unor clerici de către persoane necunoscute.

„Nu pot spune că suntem oprimați, dar ce se întâmplă cu biserica nu e decât încă un mod în care Kievul se impune în viața noastră”, a declarat pentru BIRN un cetățean ucrainean de etnie română și trecut de 50 de ani, care a refuzat să-și dea numele. „Iar totul e exagerat de război.”

Protecția „identității spirituale”

În contextul războiului comunitățile minoritare precum cea română se dovedesc a fi victime colaterale - iar aspectul devine o preocupare pentru București.

Urmărind să reducă influența Rusiei și a limbii ruse în societate, Kievul a adoptat mai multe legi referitoare la educație și limbă despre care unii afirmă că ar periclita identitatea comunității tot mai mici de români din țară.

„Într-un asemenea context, decizia BOR de a susține înființarea unei Biserici a românilor în Ucraina ar trebui să fie înțeleasă - e doar o măsură pentru protecția identității lor spirituale”, insistă Vlad Cubreacov, un analist din București specializat în afaceri religioase. „Mai mult, îi va ajuta pe preoți și enoriași să plece din UOC, o Biserică aflată încă sub influența Moscovei.”

Și totuși, după cum era de așteptat, decizia i-a înfuriat pe liderii religioși din Ucraina.

Sinodul UOC a proclamat pe 7 martie că, în virtutea autocefaliei sale, numai UOC „deține jurisdicție canonică asupra întregului teritoriu recunoscut internațional al Ucrainei”. UOC i-a solicitat și patriarhului Bartolomeu din Constantinopol, „primul între egali” al Bisericii Ortodoxe, să adopte o poziție cu privire la chestiune.

Situația e complicată și mai mult de faptul că BOR n-a recunoscut încă pe deplin OCU, chiar dacă autoritatea lui Bartolomeu ca lider spiritual mondial al ortodocșilor o recunoaște.

În ce-o privește, BOR a decis să continue să-i sprijine pe românii din Ucraina care vor să adere la o patriarhie românească, dar afirmă că e deschisă în continuare la discuții. „Acest lucru va fi urmat de consultări cu autoritățile politice și religioase de la Kiev prin intermediul Ministerului român al Afacerilor Externe și al Patriarhiei Române”, a declarat pentru BIRN un purtător de cuvânt al BOR.

La solicitarea BIRN de a comenta, ministerul român de externe s-a eschivat de la a aborda direct subiectul, afirmând doar că încă nu a început nici o negociere.

Legături care leagă

Experți români cred că negocierile sunt unica soluție pentru această chestiune delicată. „În primul rând, parohiile românilor din Ucraina trebuie să înceapă să se înregistreze drept entități religioase, conform legislației în vigoare a Ucrainei. După aceea vor fi libere să-și aleagă Biserica de care vor să aparțină”, a declarat sociologul Dan Dungaciu de la Institutul de Studii Politice (ISPRI) [sic!] din România.

„Dar dacă autoritățile de la Kiev le vor respinge solicitările, aceasta va fi o decizie politică... Sunt sigur că Kievul va înțelege că poziția Bucureștilor în această chestiune nu e potrivnică vreunui interes ucrainean - România a fost și va rămâne un partener pentru Ucraina”, a subliniat el.

După invazia rusă România și Ucraina și-au strâns legăturile politice și economice. Au și interesul comun de a reduce influența Moscovei asupra Bisericilor ortodoxe din regiune.

Ceea ce se și întâmplă deja în Moldova, o fostă republică sovietică aflată între România și Ucraina, cu marea majoritate a populației de origine română. Peste 1 milion - cam 40% din populație - dintre cei vreo 2,6 milioane de cetățeni moldoveni dețin și cetățenia română, în principal pentru că vor să circule prin UE, din care România face parte.

Peste 50 de preoți din Moldova au plecat în ultimul an din Biserica Ortodoxă Moldovenească, subordonată Patriarhiei de la Moscova. Ei s-au alăturat diecezelor locale autonome ale BOR, cunoscute sub denumirea de Mitropolia Basarabiei.

Acești preoți și enoriașii lor dezertează în mare parte fiindcă nu sunt de acord cu susținerea Bisericii subordonate Rusiei pentru războiul din Ucraina. Însă și BOR le-a sprijinit decizia, oferindu-le salarii generoase și alte beneficii preoților dezertori.

În vreme ce Bucureștii speră că același fenomen se va repeta și cu românii din Ucraina, rămâne de văzut cât de dispus va fi Kievul să accepte acest lucru.